Pink_Floyd_-_the_Wall

DECONSTRUCTIA ZIDULUI Popescu Oana Grupa 5 Introducere in psihologie 1 Concep ia despre om care rezult din teoria freudian reprezint cea mai categoric acuza ie a civiliza iei occidentale i, în acela i timp, cea mai ferm ap rare a acesteia. Dup Freud, istoria omului este istoria reprim rii lui. Cultura constrange nu numai existen a social , ci i existen a biologic a omului, nu doar p r i ale fiin ei umane, ci îns i structura sa instinctual . Totu i, o asemenea constrangere reprezint chiar premisa progresului. L sate libere s - i urmeze obiectivele lor naturale, instinctele originare ale omului ar fi incompatibile cu asocierea i men inerea de durat : ele ar distruge chiar i acolo unde unesc. Erosul necontrolat este la fel de fatal ca i omologul s u thanatic, instinctul mor ii. For a lor distructiv provine din faptul c urm resc o satisfacere pe care cultura nu o poate oferi: satisfacere pur i ca scop in sine, în orice clip . A adar, instinctele trebuie deviate de la obiectivul lor, inhibate în raport cu scopul. Civiliza ia începe atunci cand obiectivul primar - i anume, satisfacerea integral a nevoilor - este efectiv repudiat. (H. Marcuse, 1996) Destinele instinctelor sunt destinele aparatului psihic în civiliza ie. Sub influen a realit ii exterioare, tendin ele animalice devin instincte umane. "Localizarea" lor originar în organism i direc ia lor fundamentala r man acelea i, dar scopurile i manifest rile lor sunt supuse schimb rii. (ibid.) In teoria lui Freud, for ele psihice opuse principiului realit ii apar în primul rînd ca inînd de incon tient i ac ionînd de acolo. Domnia principiului "nemodificat" al pl cerii nu se întinde decît asupra celor mai adînci i mai "arhaice" procese incon tiente: acestea nu pot furniza standarde nici pentru construc ia structurilor mentale non-represive, nici pentru valoarea de adev r a unei astfel de construc ii. îns , Freud distinge fantasma ca pe o activitate psihic ce men ine un grad înalt de libertate fa de principiul realit ii, chiar i în sfera con tiin ei dezvoltate. Reamintim descrierea pe care i-o face în "Cele dou principii ale func ion rii mentale". (apud. ibid.) Odat cu introducerea principiului realit ii, un tip de activitate psihic a fost separat: el s-a men inut in afara testului realit ii i a r mas subordonat doar principiului pl cerii. Acesta este activitatea fantasm rii, care începe deja odat cu jocul copiilor i, mai tarziu, continuat ca reverie, renun la dependen a fa de obiectele reale.' Fantasma îndepline te una dintre cele mai importante func ii în structura psihic total : ea leag straturile cele mai adanci ale incon tientului de produsele superioare ale con tiin ei (de art ), leag visul de realitate; ea p streaz arhetipurile speciei, ideile eterne dar reprimate ale memoriei colective i individuale, imaginile tabuate ale libert ii. (ibid.) Instaurarea principiului realit ii provoac o diviziune i o mutilare a spiritului care determin în mod fatal întreaga sa dezvoltare. Procesul psihic ini ial unificat în eul-pl cere este acum scindat: curentul s u principal este canalizat spre domeniul principiului realit ii i adaptat exigen elor sale. Astfel condi ionat , aceast parte a psihicului ob ine monopolul de a interpreta, manipula i modifica realitatea - de a guverna amintirea i uitarea, i chiar de a defini realitatea i modul în care ea ar trebui folosit i modificat . Cealalt parte a aparatului psihic î i p streaz libertatea în raport cu controlul principiului realit ii - dar cu pre ul de a deveni neputincioas , neimportant , nerealist . Dac înainte eul era ghidat i condus de întregul energiei sale psihice, acum el este ghidat numai de acea parte a sa ce se conformeaz 2 principiului realit ii. Aceast parte i numai ea este cea care fixeaz obiectivele, normele i valorile eului; ca ra iune, ea devine unicul depozitar al judec ii, adev rului, ra ionalit ii; ea decide ce este folositor sau nefolositor, bun sau r u. (ibid.) Fantasma, ca proces psihic separat, se na te prin organizarea eului-pl cere în eul-realitate dar, în acela i timp, ea este l sat în urm . Ra iunea domin : ea devine dezagreabil , dar util i corect ; fantezia r mane agreabil , dar devine inutil , fals - devine un simplu joc, o reverie. Ca atare ea continu s vorbeasc limbajul principiului pl cerii, al libert ii fa de reprimare, al dorin ei i satisfacerii neinhibate - îns , realitatea ac ioneaz conform legilor ra iunii, ce nu mai este fidel limbajului visului. (ibid.) Cu toate acestea, fantezia (imagina ia) p streaz structura i tendin ele psihicului de dinaintea organiz rii sale de c tre realitate, înainte ca el s devin un "individ" ce se afirm împotriva altor indivizi. în acela i fel, ca i sinele c ruia îi r mîne fidel , imagina ia p streaz "amintirea" trecutului subistoric, cand via a individului era via a speciei, imaginea unit ii imediate dintre universal i particular sub domnia principiului pl cerii. In contrast, întreaga istorie ulterioar a omului se caracterizeaz prin distrugerea acestei unit i originare: pozi ia eului "în calitate de organism individual independent" intr în conflict cu "el însu i în cealalt calitate a sa, ca membru al unei serii de genera ii". (ibid.) Specia tr ie te acum în conflictul con tient i mereu reînnoit dintre indivizi i dintre ei i lumea lor. 3 Un film care te r pe te i î i întuneca mintea, ÄThe Wall´ umareste via a protagonistului Pink din copil ria sa într-o Anglie dezbinat pân în izolarea sa auto-impus ce va atinge un climax care aste în mod discutabil atât catartic cât i distructiv. Este atât povestea unui anti-erou contemporan, un om modern tipic care încearc s g seasc , sau s piard dup cum se poate demonstra, o identitate i un în eles într-un secol fragmentat de r zboi, cât, de asemenea, o critic incisiv la adresa societ ii consumeriste. Înc de la început, via a lui Pink graviteaz în jurul unui abis de pierdere i izolare. N scut într-o ara r v ita de r zboi care-i curm via a tat lui s u în numele Ädatoriei´, i o mam prea protectiv care îi ofer în m sur egal dragoste i fobii, Pink hot r te s î i construiasc un zid mental de alienare în jurul lui, compus din c r mizi de fric , amintiri dureroase, n zuin e i dorin e, dar care servesc la a ine lumea la distan . Fiecare incident care îi cauzeasca suferin devine o noua c r mid în zidul s u în continu cre tere: copil ria lipsit de tat , mam dominant , ara a c rui rege semneaz certificatul de deces al talatul sau cu o tampil de cauciuc,reprimarea din partea reprezentan ilor institu iei r spunz toare de educa ia sa, superficialitatea succesului, înstr inarea so iei sale. Cu cât se apropie de finalizarea zidului, fiecare c r mid sigilându-l i mai mult de restul lumii, Pink alunca întrun pustiu al stuporii catatonice, cimentând astfel ultima c r mid în zid. Îns în clipa în care devine complet, Pink începe s resimt efectele adverse ale izol rii totale, privind cu neajutorare cum psihicul s u frac ionat converge spre figura dictatorial care a antagonizat lumea în decursul celui ce-al Doilea R zboi Mondial, a îngrozit ara sa, i-a ucis tat l, contaminându-i astfel întreaga existen de la na tere. Culminând într-o judecat intra-psihic de o bog ie teatral marcant , filmul se termin cu un mesaj care este la fel de dilematic i ciclic precum restul vie ii lui Pink. Fie c e v zut în cele din urm ca o poveste cinic despre z d rnicia vie ii, sau o c l torie despre moarte metaforic i rena tere, sfâr itul este în mare m sur demoralizant; solu ia reprezentat de copilul ce gole te un cocktail Molotov denot necesitatea resemn rii în fa a luptei pentru independen a individual datorit caracterului iluzoriu al acesteia. În urma unei observ ri atente a conduitei personajului principal de-a lungul filmului, realiz m c acesta sufer de nevroze obsesionale, manifestate prin prezen a ideilor obsesive, asociate mai târziu cu ac iuni compulsionale i cu defens angajat împotriva acestora. Aceast interpretare face din ideile obsedante expresia unor dorin e refulate. Se impune astfel imaginea unei fort re e asediate, ale c rei metereze, febril i succesiv ridicate, se dovedesc puse în slujba Äagresorului´. Dispozi ia mental a acestuia solicit una din cele mai conflictuale rela ii umane, aceea cu tat l. (R. Chemama, 2009) Astfel, datorit incapacit ii lui Pink de a recunoa te ura refulat împotriva tat lui, i dat fiind faptul c o relativ renun are la genitalitate duce la o regresiune a libidoului la stadiul anal, ura sa devine dorin de distrugere. Îns vom reveni asupra acestor aspecte pe parcurs. A adar, figura determinant din via a lui Pink o reprezint tat l, a c rui lips este resim it într-un mod traumatic în copil rie. În aceast perioad copilul va încerca substituirea acestei lipse atât prin introiec ia tr s turilor semnificative ale tat lui s u cu care acesta este familiar, cum ar fi curajul, eroismul, statutul impun tor . Observ m deci o identificare manifestat prin imita ie în scena în care tân rul Pink îmbrac uniforma de r zboi a tat lui sau în cea în care î i risc via plasând un glonte pe 4 calea ferat . De asemenea, mai avem de-a face cu un mecanism de ap rare specific nevrozei, i anume, anularea retroactiv , prin care subiectul caut s ac ioneze ca i cum un act sau un gând nu ar fi avut loc. Putem considera un exemplu valabil pentru aceast scen în care Pink, pe terenul de joac , pretinde c un adult str in îi este tat în urma acord rii unui minim de aten ie formal . Îns tot aceast lips va determina o prezen obsesiv a figurii paterne în via a sa de adult, dat fiind faptul c figura tat lui s u reu e te s se impun ca Supraeuinstan a personalit ii psihice al c rei rol este s judece Eul. (R. Chemama, 2009) Din punct de vedere dinamic, eul reprezint în primul rînd conflictul nevrotic, polul defensiv al personalit ii; el pune în joc o serie de mecanisme de ap rare, care sunt motivate prin percep ia unui afect nepl cut (angoas -semnal). Eul, dependent de sine, dar i de supraeu, va avea de îndeplinit munca de autocrea ie pe dou fronturi. Astfel, supraeul incon tient regleaz eul printr-o desexualizare maximal , susceptibil a-i favoriza luarea în st pînire a sinelui. în mod clasic, supraeul este definit ca mo tenitorul complexului Oedip; el se constituie prin interiorizarea exigen elor si interdic iilor parentale", insa efectul acestuia asupra conduitei lui Pink este diminuat datorita absentei multor exigente sau interdictii care in mod normal ar fi venit din partea unui tata. (A. F. Zoila, 1996) Idealul eului intervine la randul sau ca instanta a psihicului care, dintre valorile morale si etice impuse de Supraeu, le alege pe acelea care constituie un ideal la care aspira subiectul. Cu toate acestea, Idealul eului poate avea si efecte negative în m sura în care el tiranizeaz eul, îl sl be te si îl priveaz în final de amorul s u propriu. Idealul eului se sudeaz în acest fel în jurul supraeului, pentru a-l regla, desigur i pentru a-i regulariza elanurile, dar riscînd continuu s -i frîneze dedubl rile. Apar atunci simulacrele, aceste fantasme f r obiect, f r nici un respondent. Simulacrele ocup sferele imaginarului i îi între in func ionarea în acel registru al nelini tii, la hotarele anxiet ii. (ibid.) Relativa sinonimie a supraeului si a idealului eului atribuie acestei Äinstan e" o origine dubl : ea apare în ceea ce vine dup Äcomplexul Oedip" prin introiectarea supraeului parental, în special cel al tat lui, care pentru Freud este întotdeauna preponderent: ÄEul ideal reprezint i mo tenirea complexului Oedip si, prin aceasta, expresia tendin elor celor mai puternice, ale destina iilor libidinale celor mai importante ale sinelui. Prin intermediul acestuia, eul a luat în st pînire complexul Oedip i i-a supus în acela i timp inele. Pe cînd eul reprezint în esen lumea exterioar , realitatea, supraeul i se opune, ca reprezentant al lumii interioare, al sinelui. Si va trebui s ne a tept m ca, în ultim instan , conflictele dintre eu i ideal s reflecte opozi ia care exist între lumea exterioar i lumea psihic ". (apud. ibid.) Eul regleaz astfel poftele sinelui, dar în paralel contribuie la procesul prin care supraeul devine un ideal: ÄEul tinde s se conformeze acestui ideal, s -i semene". Freud precizeaz c : Äsupraeul copilului nu se formeaz dup imaginea p rin ilor, ci dup imaginea supraeului acestora". Refularea apare aici ca fiind rezultatul efectelor supraeului: Äacest supraeu poate ac iona el însu i sau îl poate îns rcina pe docilul eu s îi îndeplineasc ordinele". (apud. ibid.) Psihanaliza apare ca procedeul ideal de a ajuta eul s se grefeze pe sine. Eul poate fi considerat ca un adev rat rezervor de angoas . Eul amenin at dezvolt reflexul de 5 fug i, mai tîrziu, reflexele numite de ap rare sub for m de fixa ii fobice si/sau obsesionale. Eul este a menin at cu « castrarea» i aceast angoas de castrare constituie nucleul în jurul c ruia este depus mai tîrziu angoasa, în raport cu mustr rile de con tiin . (ibid.) Sistemul în ansamblu este mai coerent, dar Äbasculeaz " aproape în întregime de partea a ceea ce este interzis, a legii, a unei morale la urma urmei foarte patriarhale. Asadar, absenta fizica a tatalui nu a facilitat implicit si absenta complexului castrariiansamblu al consecintelor subiective, in principal inconstiente, determinate la barbat de absenta penisului. Insa com vedea pe parcurs ca nu doar tatal lui Pink este responsabil de peceperea acestei amenintari, cat si mama acestuia. Sa ne oprim deci asupra celui de-al doilea personaj marcant din viata protagonistului- mama sa- si sa analizam influenta acesteia asupra evolutiei sale, in special asupra relatiilor semnificante ce se vor ivi. A adar, absen a fizic a tat lui nu a facilitat implicit i absen a complexului castr riiansamblu al consecin elor subiective, în principal incon tiente, determinate la b rbat de absen a penisului. Îns com vedea pe parcurs c nu doar tat l lui Pink este responsabil de peceperea acestei amenin ri, cât i mama acestuia. S ne oprim deci asupra celui de-al doilea personaj marcant din via a protagonistului- mama sa- i s analiz m influen a acesteia asupra evolu iei sale, în special asupra rela iilor semnificante ce se vor ivi. Mama lui Pink este o persoan excesiv de protectiv care încearc s compenseze prin atitudinea sa lipsa so ului. Figura materna, recunoscut ca exterioar sinelui, este sursa unei relative ambivalen e, de incorporare i ulterior de distrugere. prezentul nu este decît consecinta emo iilor infantile. Cuplul mam -copil - o va ar ta studiul copiilor nevrotici i psihotici - este indisolubil. Mama i copilul au o experien de via comun . Eul copilului se va construi progresiv detasindu-se de mam , dup o lung perioad necesar de dependen . Fricile, temerile ira ionale sunt o interminabil compulsiune de repeti ie, care î i are r d cinile în refulat, iar mecanismele reful rii nu pot fi în elese decît dac întoarcem simptomele înapoi c tre sursele lor, pentru a observa acolo formarea de Äsubstitute" care, la rîndul lor, reproduc alte simptome. Ilustra iile nevrozelor obsesionale arat punerea în func iune a acestor mecanisme de transformare a pulsiunilor refulate în suferin e. (A. F. Zoila, 1996) Din moment ce a admis posibilitatea castr rii, b iatul se vede constans, spre a- i salva organul, s renun e la sexualitatea sa. El î i salveaz organul cu pre ul Äparaliziei´ sale i a renun rii la posedarea mamei, dar paralizia este momentan i constituie Äfaza de lantenta´. La b rbat, tocmai teama de castrare constituie adesea limita muncii psihanalitice: orice atitudine pasiv fa de tat poart semnifica ia castr rii i declan eaz o revolt , iar revolta, comportând pe plan imaginar aceea i sanc iune, nu duce la niciun rezultat i b rbatul r mâne dependent atât în via a social cât i fa de femeie. Crucial pentru justificarea acestui fapt aste scena din copil rie în care Pink trece printr-o experien de posibilitatea suprinderii acestuia de c tre momentul care Pink absorbit de o vecina dezbracata roscata . Revolta î i va g si temporar solu ionarea prin casatorirea acestuia in cele din urma cu o femeia fidela imaginii obiectului dorin ei din trecut. 6 Impactul mamei lui Pink este înf i at într-un mod extrem de consistent care se petrece întrun vis din timpul izol rii care el a ezat într-un unei camere extrem de spa ioase care el un spa iu minim. În aceast scen , figura mamei sale a a cum e perceput prin prisma sa subiectiv apare întâi ca o umbr din col ul opus al camerei, materializându-se în timp ce se apropie tot mai mult de protagonist provocându-i anxietate. Camera ne apare ca o metafor a aparatului psihic, Pink simbolizând Ego-ul s u, iar mama sa, por iunea din incon tient în care fuseser stocate traumele refulate din copil rie cauzate de nevoia mamei sale de a-i induce un sentiment de dependen i de a-l st pâni. Este necesar o parantez pentru a preciza o alt figur important în conturarea personalit ii protagonistului, i anume profesorul. Perioada preadolescen ei este inteleasa ca o perioad a decarnalizarii ce nu implic nici o organizare real a libidoului, ci doar un fel de a teptare pentru ca individul i socialul s se întîlneasc ; de asemenea pentru ca socialul i culturalul s contribuie la perfectarea înv rii atitudinilor, a comportamentelor i a conduitelor care vor conveni existen ei adulte. În aceast perioad Pink î i manifest creativitatea prin poezie, iar datorit reprim rii acestui imbold creativ din partea a educatoruluia, el va deveni o necesitate, o obsesie, un scop pe parcursul vie ii adulte. Spa iul narcisismului apare astfel ca un dat ce nu este deloc simplu. Pentru ca narcisismul Äbun" s se instaleze, are nevoie de un loc, loc ce se face el singur în m sura în care investirea este sus inut i de bun calitate. Ceea ce înseamn c imaginea de sine este o form înc prea slab pentru a accede la aceast interiorizare dedublat . Percep ia i trimiterile în Äcon tiin " nu sunt suficiente pentru a stinge antipulsiunile Äincon tientului", nici pentru a castra imperativele supraeului. Totul depinde de procesul acesta de individuare, care trebuie s r mîn cu fa a la colectiv si la social, încorporînd în acela i timp acest univers al socialului. Narcisismul aduce cu sine aceast posibilitate a unei autorecunoa teri în diversitate, permite i asumarea diferen ei de sine, acceptînd în acela i timp diferen ele celorlal i. Dar el se poate i s închid eul asupra lui însu i, mul umindu-se cu o pseudodiferent i negînd diferen ele celorlal i. (A. F. Zoila, 1996) Sa revenim insa asupra sursei caracterului represiv al acestei figuri autoritare. Aceasta ne este revelata ca fiind sotia acestuia, obiect generator de angoase puse pe seama comportamentului opresiv al acesteia. Pentru a rezolva problema refularii frustarilor legate de impotenta va interveni deplasarea, mecanism de aparare prin care un numar de afecte se detaseaza de reprezentarea inconstienta de care este legat si se leaga cu o alta, care nu are cu precedent decat legaturi de asociatie slabe, sau chiar contingente, prin acest fapt intelegandu-se de ce profesorul isi proiecteaza nevoia de a domina asupra elevilor sai, aparent incapabili de a se proteja. Prin proiectie intelegem opera ia care consta in a expulza din sine insusi si a localiza in altul ceea ce (sentimente, emotii, afecte, dorinte) este refuzat în sine insusi. (R. Chemama, 2009) Sa ne oprim acum asupra relatiei protagonistului cu sotia sa. In prima instanta, este evident ca aceasta de dezvolta, pentru ca, mai apoi sa regreseze, sub semnul figurii materne. Vom vedea ca din perspectiva libidinala, Pink se incadreaza in tipul narcisic, in s ensul ca ma nifest int er es pentru autoconservare; Eul sau dominant elimina tensiunile EuSupraeu; autono m, greu de intimidat, el se afirm in dorinta de a iubi mai mult 7 decat de a fi iubit. De asemenea, trebuie sa ne punem problema sentimentului de stranietate ce se instaleaza intre el si sotia sa, sentimentul de indispozitie si de ciudatenie in fata fostului obiect al dorintei. Exemplu crucial il constituie scena in care sotia sa incearca sa il incite, in vreme ce acesta o ignora, uitandu -se la televizor. De asemenea, vom mai preciza in cele ce urmeaza o scena importanta in cadrul justificarii noastre. Cauza acestuia probabil e deter minata de aparitita in real a ceva care ar aminti prea direct de ceea ce este cu totul intim si refulat. De notat este ca sentimentul de stranietate pare a fi deosebit de puternic peste tot acolo unde mecanis mul de reduplicare imaginara pare sa prevaleze. Acest fapt il vom demonstra pe parcurs insa. Trebuie introdus principiul constan ei pentru a clarifica preliminar aceasta conduita. Confor m acestui principiu, aparatul psihic tinde s men in la un nivel cît mai sc zut, sau cel pu in cît mai constant cu putin , cantitatea de excita ie pe care o con ine. Constant a este obtinuta pe de o parte prin descarcarea energiei deja existente, iar pe de alta parte, prin evitarea a ceea ce ar putea creste cantitatea de excitatie si ap rarea împotriva acestei cresteri. (A. F. Zoila, 1996) Pe deasupra, dezinteresul lui Pink fata de sotia sa poate si explicat si prin faptul ca angoasa este intotdeauna provocata de acel obiect care este acela care spune Äeu´ in inconstient si care cauta sa se exprime prin pris ma unei trebuinte, a unei cerinte sau a unei dorinte. Pentru ca un subiect sa poata fi dezirant trebuie ca un obiect cauza a dorintei sale sa-i poata lipsi. Orice raspuns care se vrea implinitor al dorintei nu poate decat sa duca la aparitia angoasei. Angoasa, asadar, este Äispita nu a pierderii obiectului, ci prezenta faptului ca obiectele nu sunt lipsa´. (R. Chema ma, 2009) Tinand cont ca singura cale de acces spre constient a pulsiunilor este reprezentarea, intelegem astfel ca odata ce si-a satisfacut dorinta refulata din copilarie fata de femeia roscata inaccesibila datorita obstacolului castrarii recunoscut in ma ma sa, protagonistul isi va pierde interesul fata de obiectul in care dorinta initiala fuses e reprezentata. Vom incepe patrunderea in configuratia simptomatologiei nevrozei obsesionale manifestate de Pink. Destinul pulsiunilor acestuia cuprinde patru posibilitati: intoarcerea in sens contrar, intoarcerea asupra propriei persoane, refularea, sublimarea daca satisfactia sau placerea de organ sunt imposibile. Destinul pulsiunilor apare in sensul de modalitati de aparare impotriva pulsiunilor. Daca in anumite conditii pulsiunile sunt susceptibile sa provoace neplacere, si daca refularea nu a avut inca loc, ele sunt deturnate de alte procese pulsionale. Aceste procese sunt caracteristice nevrozei obsesionale, cum ar fi faptul transformarii unei incitatii in contrariul ei. A doua scena cruciala asupra careia ne vom opri, de data aceasta pentru a sem nala procesul de sublimare, este cea in care Pink, asezat in fata pianului, isi ignora cu incapatanare sotia care incearca sa-i capteze atentie, preferand sa cante. Sublimarea este considerata procesul psihic inconstient care explica capacitatea impulsiei sexuale de a inlocui un obiect sexual printr-un obiect nesexual, fara a pierde prea mult din intensitate. Procesul de sublimare a impulsiei astfel definit pune in valoare originea sexuala a unui ansamblu de activitati (stiintifice, artistice etc.) si de realizari (opere de arta, poezie etc.) care par sa nu aiba nicio relatie cu viata sexuala. Dezinteresul mai poate fi explicat si prin procesul de idealizare a Eului prin care, sub influenta criticilor parentale si ale mediului exterior, primele satisfactii narcisice procurate de Eul ideal sunt treptat 8 abandonate, iar subiectul cauta sa le recucereasca tocmai sub forma acestui noi ideal de Eu.Insa f r eliberarea con inutului reprimat al amintirii, f r eliberarea puterii sale eliberatoare, sublimarea non-represiv este inimaginabil . (R. Chemama, 2009) In aceasta situatie este pusa in evidenta regresia la stadiul anal, trasatura tipica caracterului obsesional, marcata prin dorinta pentru afirmarea propriei vointe, ceea ce denota trei particularitati importante ale caracterului anal: incapatanarea, spiritul de ordine si cel de economie. In cazul nevrozei obsesionale, aceste trasaturi iau forma defenselor reactionale. (ibid.) Ulterior, sotia lui Pink il paraseste, moment in care se va activa izolarea ca mecanism de apararepauza in timpul careia nimic nu s-ar mai putea intampla, nicio perceptie nu ar mai putea avea loc, nicio actiune n-ar mai putea fi savarsita. Aceasta izolare trimite, fara indoiala, la o fobie a contactului tactil. O scena extrem de puternica este aici demna de mentionat, si anume cea a celor doua flori semnificand organul sexual masculin si cel feminin, scena reprezentand conflictul dintre Eros si Thanatos. Sexualitatea depinde, în ultim instan , de ceea ce îi este anterior i îi permite subzisten a, adic instinctul de moarte: totul este nemi cat înainte de a fi mi c tor si totul revine la nemi care. Trebuie clarificat conceptul de pulsiune de moarte: Äîn cadrul ultimei teorii freudiene a pulsiunilor desemneaz o categorie funda men tal de pulsiuni care se opun pulsiunilor de via i care tind la reducerea complet a tensiunilor, adic la reducerea fiin ei vii la starea anorganic , îndreptate mai întîi spre exterior i tinzînd la autodistr ugere, pulsiunile de moarte sunt secundar dirijate spre exterior, manifestîndu-se în acest caz sub forma pulsiunii agresive sau de distrugere". (apud. A. F. Zoila, 1996) Intrucat Freud nume te Ätraumatice excita iile exterioare suficient de puternice pentru a sparge bariera reprezentat prin modalitatea de protec ie", totul depinde deci de modalitatea de protec ie împotriva excita iilor, principiul pl cerii fiind primul de scos din lupt . Astfel, Äorganismului nu îi mai r mîne decît o singur ie ire: s fac efortul de a st pîni aceste excita ii, de a ob ine mai întîi imobilizarea lor psihic , apoi desc rcarea lor progresiv ". (apud. ibid.) Insa dupa cum vom vedea, psihicul lui Pink va produce o descarcare violenta in final. Acesta devine melancolic, se izoleaza, isi pierde interesul pentru sine. Aversiunea lui pentru propriul sau eu trece in prim-plan, crescand pana ce va atinge un climax crucial in urma caruia isi va distruge zidul. Cu toate acestea, va mai exista o tentativa de descarcare inaintea acestei faze finale cand se va manifesta printr-un comportament isteric. In aceasta scena, Pink va invita o tanara promiscua, deci neglijabila pentru acesta, ca martor al conversiei acestuia. Trebuie clarificat intai faptul ca termenul de conversie indic un Ämecanism de formare a simptomelor active în isterie i în special în « isteria de conversie ». El const în transpunerea unui conflict psihic în simptome somatice, motorii sau senzitive si în încercarea de a-1 rezolva pe aceast cale. Ter menul conversie este pentru Freud corelativ unei concep ii economice: libidoul deta at de reprezentarea refulat este transfor mat în energie de inerva ie. Specific pentru simptomele de conversie este îns semnifica ia lor simbolica: ele exprim prin intermediul corpului reprezent ri refulate" (J. Laplanche, J. B. Pontalis, 1994). Asadar, 9 protagonistul se va manifesta intr -un mod foarte violent, atat distructiv cat si autodistructiv, care este pus pe seama pulsiunilor sale de distrugere, acestea desemnand pulsiunile de moarte dintr-o perspectiv apropiat de experien a biologic i psihologic - pulsiune de moarte în m sura în care ea este orientat spre lu mea exterioar . (ibid.) De retinut in cadrul acestei scene este si faptul ca Pink ur marea la televizor filmari de arhiva din timpul razboiului. Identificam astfel un fel de proces de denegare, prin care se incearca transgresarea refularilor, in sensul ca subiectul for mulea z dori n e, gînduri, senti mente, pîn atunci refulate, dar continu s se aper e de ele. De asemenea, comportamentul denota o compulsie la repeti ie: la nivelul psihopatologiei concrete, proces incoercibil i de origine incon tient , prin care subiectul se plaseaz activ în situa ii nepl cute, re-petînd astfel experien e vechi, f r a- i aminti de prototipul lor; dimpotriv , subiectul are impresia foarte puternic c este vorba de ceva pe deplin motivat în actualitate". (ibid.) La nivelul elabor rii teoretice pe care i-o d Freud compulsia la repeti ie este considerat un factor autonom, ireductibil în ultim analiz la o dinamic conflictual axat doar pe jocul principiului pl cerii si al principiului realit ii. Ea este pus esen ial în leg tur cu caracterul cel mai general al pul-siunilor, si anume caracterul lor conservator". (apud. ibid.) In ÄVocabularul Pihanalizei´ nevroza obsesional este definita prin faptul ca Äse exprim prin simptome numite compulsive: idei obsedante, compulsie la comiterea de acte indezirabile, lupta contra acestor gînduri i tendin e, ritualuri de exorcizare etc. si printr-un mod de gîndire definit mai ales prin rumina ie mental , îndoial , scrupule i ducînd la inhibi ii, fixa ie la stadiul anal, rela ie sado-masochist interiorizat sub forma tensiunii dintre eu i supraeu´. (ibid.) Sa revenim putin si asupra mecanismului de reduplicare mentionat anterior. Relatia intrapersonala se dubleaza in masura in care dedublarile au fost posibile, pe de o parte între propria persoan si figurile parentale, pe de alta intre propria persoan si ,,eu insumicelalalt". Aceste dedublari se fac i se desfac în chiar interiorul propriei persoane; i atunci cand investirea libidinal catre sine este puternica i iubirea de sine solida, nu survine nici o angoasa. Asa incat aparitia angoaselor este indiciul unui nivel de investire spre sine prea slab. (A. F. Zoila, 1996) Prin inhibi ie intelegem o limitare a func iilor obi nuite. Freud o semnaleaz pentru func iile sexuale, alimentare, motrice. El scrie: ÄEul renun la acele func ii ce depind de el, pentru a nu trebui s întreprind o nou refulare, deci pentru a evita un conflict cu sinele. i Freud adaug : ÄEul renun aici la aceste activit i pentru a nu intra în conflict cu supraeul´. Inhibi iile sunt limit ri ale func iilor eului, acceptate din precau ie sau suportate în urma unei s r ciri a energiei psihice. (apud. ibid.) Rezisten ele care eman de la eu pot constitui baraje. Eul se folose te de dou procedee: conservarea simptomului si procedeul opus, combaterea lui, în îns i prelungirea reful rii. In nevrozele obsesionale vom g si fie simptome de înlocuire sub deghizarea lor simbolic , fie interdic ii, m suri de ordin negativ: pedepse, precau ii, a a încît s fie diminuat anxietatea latent . (apud.) 10 Deplasarea simptomelor, datorita careia acestea se indeparteaza adesea de forma lor primitiva, constituie una din principalele earacteristici ale bolii; in plus, frapeaza faptul ca polaritatile care caracterizeaza viata psihica sint deosebit de pronuntate in acest caz. Alaturi de constringerea sau obsesia cu continut negativ sau pozitiv, in domeniul intelectual capata o importanta deosebita indoiala, care se leaga in general chiar si de lucrurile cele mai sigure. Totul se termina cu o stare de totmai accentuata de nehotarire, lipsa de energie si de limitare a libertatii proprii. Nu ne vom stradui pentru moment decat sa izbutim sa intelegem si sa interpretam unele din aceste simptome. (S. Freud, 1980) Orice refulare produce o crestere a apararilor in fata unui Supraeu din ce în ce mai sever. Supraeul, derivand el însusi din sine, nu se poate sustrage de la dezintricarile pulsiunilor libidinale. Acestea, prin simptome, invadeaza viata cotidian sub forma repetitiilor. Riturile obsesionale sau sirurile nesfarsite de simptome sunt singura satisfactie a eului. (A. F. Zoila, 1996) Tendintele sado-masochiste trebuie distinse de distructivitate, desi de cele mai multe ori sunt legate unele de altele. Distructivitatea este diferita, de vreme ce nu urmareste simbioza activa sau pasiva, si eliminarea obiectului ei. Dar si ea isi are radacinile in caracterul insuportabil al neputintei si izolarii individului. Pot scapa de sentimentul propriei mele neputinte in comparatie cu lumea din afara mea, distrugand-o. Fara indoiala, daca reusesc suprimarea ei raman singur si izolat, dar izolarea mea este una splendida in care nu pot fi strivit de coplesitoarea putere a obiectelor exterioare mie. Distrugerea lumii este ultima incercare, aproape disperata, de a ma salva, de a nu fi strivit de ea. Sadis mul urmareste incorporarea obiectului; distructivitatea urmareste suprimarea lui. Sadis mul tinde sa intareasca individul atomizat prin dominarea altora, distructivitatea, prin absenta oricarei amenintari din exterior. (E. Fromm, 1998) Totusi, trebuie sa distingem intre doua tipuri de tendinte distructive. Exista tendinte distructive care rezulta dintr-o situatie specifica: ca reactie la atacurile asupra integritatii si vietii propriei persoane sau a altora sau asupra ideilor cu care se identifica individul. Acest tip de distructivitate este un simptom natural si necesar al afirmarii propriei vieti. (ibid.) Distructivitatea pe care o discutam aici, nu este insa aceasta ostilitate naturala (sau reactiva), ci o tendinta care exista permanent la o persoana, tendinta care asteapta doar un prilej ca sa se manifeste. Daca nu exista nici un motiv Äobiectiv´ pentru manifestarea distructivitatii, vom spune ca persoana este bolnava din punct de vedere mental sau emotional. Dar obiectele distructivitatii irationale si motivele speciale pentru care au fost alese au doar o importanta secundara; impulsurile distructive sunt o pasiune a unei persoane si reusesc intotdeauna sa gaseasca un obiect. Daca pentru un motiv oarecare alte persoane nu pot deveni obiectul distructivitatii unui individ, propriul sau eu devine cu usurinta acel obiect. (ibid.) Am admis ca distructivitatea este o fuga de sentimentul insuportabil al neputintei, dearece acesta are drept scop indepartarea tuturor obiectelor cu care individul trebuie 11 sa se compare. Dar avand in vedere rolul imens pe care-l joaca tendintele distructive in comportamentul uman, aceasta interpretare nu pare a fi o explicatie suficienta; chiar conditiile de izolare si neputinta sunt responsabile pentru alte doua surse ale distructivitatii: angoasa si impiedicarea vietii. Cu privire la rolul angoasei nu este nevoie sa spunem prea multe. Orice amenintare a intereselor vitale (materiale si emotionale) creeaza angoasa, iar tendintele distructive sunt cea mai obisnuita reactie la o asemenea angoasa. De asemenea, mai poate exista o angoasa permanenta- desi nu neaparat constienta- ivita dintr-un sentiment la fel de per manent al individului ca este amenintat de lumea din afara. Acest tip de angoasa permanenta rezulta sin situatia individului izolat si neputincios si este o alta sursa a rezervorului de distructivitate care se dezvolta in el. O alta consecinta importanta a aceleiasi conditii funda mentale este ceea ce tocmai am numit Äimpiedicarea vietii´. Individul izolat si neputincios este impiedicat in realizarea potentialitatilor sale senzoriale, emotionale si intelectuale. (ibid.) Pentru Freud copilul este tatal adultului; el afirma si reafirma ca la varsta de sapte ani, chiar cinci ani, evolutia personalitatii poate fi cristalizata. Importanta Oedipului îi pune in evidenta momentul critic, ca si dezvoltarea relatiilor de obiect, adica primele relatii cu mama, tatal, mediul afectiv. Demn de retinut este si faptul ca maternitatea se reveleaza simturilor, pe cînd paternitatea este o conjunctur bazata pe deductii si ipoteze. (apud. A. F. Zoila, 1996) Dorinta refulata de a identifica o figura paternala duce la dezvoltarea comportamentului sau excesiv de autoritar. Pink este perturbat de angoasa de castrare. Pentru a trece prin travaliul oedipianizarii el trebuie sa isi Ãinvinga¶ tatal, insa cum acesta fusese deja ucis in al 2-lea razboi mondial luptand impotriva germanilor, singura lui posibilitate de a anihila figura paterna este de a se supune unei metamorfoze care antreneaza un mecanism de aparare impotriva expunerii, drept urmare va deveni un tiran asemeni lui Hitler, antrenand mentalitatea care i-a ucis tatal. Agresivitatea este un numitor fundamental: Ätendin sau ansamblu de tendin e care se actualizeaz în conduite reale sau fantasmatice ce intesc s fac r u altuia, s -1 distrug , s -1 constrîng , s -1 umileasc ". (apud. ibid.) In sens psihologic, setea de putere nu isi are radacinile in forta, ci in slabiciune. Este expresia incapacitatii eului individual de a sta singur si de a trai. Este incercarea disperata de a castiga forta secundara acolo unde forta autentica lipseste. Esenta caracterului autoritar a fost descrisa ca fiind prezenta simultana a pulsiunilor sadice si masochiste. Sadis mul a fost inteles ca urmarind puterea nelimitata asupra unei persoane, mai mult sau mai putin amestecat cu distructivitatea; masochismul, ca urmarind dizolvarea propriei persoane intr-o putere coplesitor de mare si participarea la forta si gloria ei. Atat tendintele masochiste, cat si cele sadice, sunt cauzate de incapacitatea individului izolat de a fi singur s i de nevoia lui de o relatie simbiotica care sa-i infranga aceasta singuratate. (E. Fromm, 1998) Instanta de interdictie a supraeului concorda destul de bine cu elogiul patriarhatului. 12 Scena interpretarii de la balcon a lui Pink este reminiscenta portretizarii teatrale ale zeilor si altor entitati supranaturale care sunt adesea infatisate la un balcon ce se ridica deasupra actiunii unei piese, veghind, atat atent cat si detasat de lume. Wilhelm Reich declara ca societati intregi sufera de o psihoza produsa prin infometarea impulsurilor noastre organice biologice. Acesta mai spune ca reprimarea sexuala intareste autoritatea bisericii, care a trasat radacini foarte adanci in randurile maselor exploatate prin intermediul nelinistii si sentimentului de vinovatie legat de sexualitate. Acest lucru genereaza timiditate in fata autoritatii si ii face dependenti pe copii de parintii lor avand ca rezultat transformarea adultilor in unelte servile autoritatii statale si supusi exploatarii. Paralizeaza abilitatile intelectuale critice ale maselor oprimate deoarece consuma cea mai mare parte a energei biologice. In cele din urma, paralizeaza dezvoltarea hotarata a fortelor creatoare si face imposibila realizarea tuturor aspiratiilor de eliberare umana. In acest fel, sistemul economic dominant in care indivizii pot cu usurinta guverna mase intregi, este inradacinat in structurile psihicului celor exploatati. (W. Reich, 1946) Libidoul inhibat, in familie, in grupuri, favorizeaza sugestiile primite, de teama angoasei sociale sau de frica opiniei. Freud subliniaza rolul identificarii cu seful sau cu un concept idealizat. O serie de ideologii, religii, influen e politice tind, impunînd acest Äideal al eului", sa reprime pulsiunile individuale, sa le canalizeze, s le sufoce. (A. F. Zoila, 1996) Sa analizam acum ceea ce constituie o mul ime din punct de vedere psihologic. O mare aglomerare de indivizi nu este suficient spre a forma o mul ime. Caracteristicile speciale ale mul imilor psihologice. Orientarea fix a ideilor i sentimentelor la indivizii care le compun i pierderea personalit ii lor. Dispari ia vie ii cerebrale i predominarea vie ii medulare. Dec derea inteligen ei i transformarea complet a sentimentelor. Personalitatea con tient dispare, sentimentele i ideile tuturor sunt orientate în una i aceea i direc ie. Aptitudinile intelectuale ale oamenilor i, în consecin , individualitatea lor, se eclipseaz în sufletul colectiv. Eterogenul se îneac în omogen, dominînd calit ile incon tiente. Aceast punere în comun a calit ilor obi nuite ne explic de ce mul imile nu ar putea s s vîr easc acte care cer o inteligen ridicat . Deciziile de interes general luate de o reuniune de oameni distin i, dar de specialit i diferite, nu sunt sensibil superioare deciziilor pe care le-au luat o reuniune de imbecili. Ei, de fapt, pot doar s asocieze calit ile mediocre pe care le posed toat lumea. în l imile acumuleaz nu inteligen a, ci mediocritatea. Intr-o mul ime, orice sentiment, orice act este contagios, contagios în a a m sur încît individul î i sacrific foarte u or interesul personal, în favoarea celui colectiv. Avem aici de-a face cu o aptitudine contrar naturii sale, de care omul nu devine cîtu i de pu in capabil decît atunci cînd face parte dintr-o mul ime. A adar, dispari ia personalit ii con tiente, orientarea pe calea sugestiei i contagiunea sentimentelor i ideilor în acela i sens, tendin a de a transforma imediat în acte ideile sugerate, acestea sunt principalele caracteristici ale individului în starea de mul ime. El nu mai este el însu i, ci un automat pe care voin a sa este incapabil s -l mai dirijeze. Mul imile necunoscînd decît sentimentele simple i extreme, ele resping sau accept în bloc opiniile, ideile i credin ele care le sunt sugerate, considerîndu-le fie adev ruri absolute, fie erori nu 13 mai pu in absolute. Este inutil s ad ug m c in capacitatea mul imilor de a ra iona just le priveaz de orice spirit critic, adic de aptitudinea de a discerne adev rul de eroare, de a formula o judecat precis . Judec ile pe care ea le accept nu sunt decît judec i impuse i niciodat judec i discutate. Sunt numero i, din acest punct de vedere, indivizii care nu se ridic deasupra mul imilor. Facilitatea cu care anumite opinii devin generale ine îndeosebi de imposibilitatea din partea majorit ii oamenilor de a- i fomia o opinie personal bazat pe propriile lor ra ionamente. (G. LeBon, 1991) De îndat ce s-au reunit un num r de fiin e vii, fie c este vorba de o turm de animale sau de o mul ime de oameni, gloata se plaseaz din instinct sub autoritatea unui ef, adic a unui conduc tor. In mul imile umane, conduc torul joac un rol considerabil. Voin a sa este nucleul în jurul c ruia se formeaz i se identific opiniile. Mul imea este o turm care nu s-ar putea lipsi de un st pîn. Conduc torii de mul imi se recruteaz mai ales dintre nevrotici, dintre anxio i, dintre semialiena ii ce se afl în pragul nebuniei. Oricît de absurd ar fi ideea pe care ei o ap r sau scopul pe care îl urm resc, ra ionamentul lor sl be te în fa a convingerii care îi anim . Chiar si instinctul de conservare se anuleaz la ei. Intensitatea credin ei confer vorbelor lor o mare putere de sugestie. Mul imea ascult totdeauna de omul înzestrat cu o voin puternic . Indivizii reuni i în mul ime, pierzîndu- i orice voin , ei se îndreapt din instinct spre acela care are una. (ibid.) Nu nevoia de libertate, ci aceea de servitute domin întotdeauna sufletul mul imilor. Setea lor de supunere le face s asculte din instinct de acela care se declar st pînitorul lor. (ibid.) Oricine are atat posibilitatea de a se elibera cat si de a se baricada si inchide in propria celula. Dar odata ce cineva ia o decizie si actioneaza in vederea respectarii acesteia, efectele, fie pozitive fie daunatoare, sunt resimtite aparent instantaneu. Anterior, Pink regreseaza in caracterul sau tiranic si efectele actiunilor sale sunt simtite imediat, chiar daca sunt inregistrate in intreriorul mintii sale deziluzionate. In mod similar, Pink decide iarasi sa actioneze, la finalul scenei din toaleta, strigandu-si sfidarea fata de Ego-ul sau despotic printrun puternic Ästop!´. Surmenat in urma trairii in spatele mastilor, doreste sa se debaraseze de incarcatura psihica si emotionala acumulata de-a lungul vietii. Insa cea mai importanta e determinarea sa de a ramane in celula sa mentala suficient cat sa se autoanalizeze. Incepe sa relizeze rolul major care l-a avut in crearea zidului sau, sesizand faptul ca intotdeauna a participat activ in izolarea sa, si nu a fost o victima neajutorata condamnata sa suporte suferintele cauzate de lume. Asadar, Pink decide sa se supuna unei judecati care va determina daca va fi eliberat din propria cusca. Pentru el, expunerea ostentativa a egocentrismului sau din cadrul judecatii reprezinta singura metoda de a-si reevalua viata. In acest context, judecata semnifica introspectia. Normalitatea este o condi ie precar . "Nevroza i psihoza sunt ambele o expresie a revoltei sinelui împotriva lumii exterioare, a "durerii" sale, a lipsei sale de dorin în a se adapta necesit ii - penuriei, sau, dac prefera i, a incapacit ii sale de a o face". Aceast revolt , de i î i are originea în natura "instinctual " a omului, este o boal ce trebuie vindecat - nu numai 14 pentru c ea înseamn lupta împotriva unei puteri descurajant de mari, ci i pentru c ea înseamn lupta împotriva "necesit ii". Reprimarea i nefericirea trebuie s existe dac civiliza ia trebuie s domine. "Scopul" principiului pl cerii - i anume, de a fi fericit - "nu este realizabil", de i efortul de a-1 atinge nu va fi i nu poate fi abandonat. în perspectiv , problema este doar cît de mult resemnare poate suporta individul f r a se pr bu i. în acest sens, terapia este o curs a resemn rii: se va cî tiga foarte mult dac reu im s "transform m suferin a ta isteric în nefericire cotidian ", care este soarta obi nuit a omenirii. Acest scop nu presupune (sau nu ar presupune), desigur, c pacientul devine capabil de a se adapta complet la un mediu represiv pentru aspira iile i abilit ile sale mature. (H. Marcuse, 1996) Ceea ce putem observa la baza oricarei nevroze, ca si a dezvoltarii nor male, este lupta pentru libertate si independenta. Pentru multe persoane normale, aceasta lupta s-a sfarsit printr-o totala renuntare la eurile lor individuale, asa incat ele sunt astfel bine adaptate si considerate nor male. Nevroticul este cel care nu a renuntat la lupta impotriva supunerii totale, dar care, in acelasi timp, a ramas legat de imaginea unui salvator magic, indiferent de for ma sau chipul pe care l-a luat Äel´. Nevroza sa trebuie intotdeauna inteleasa ca o incercare, in esenta una fara succes, de a solutiona conflictul dintre aceasta dependenta fundamentala si dorinta de libertate. (E. Fromm, 1998) Intrucat civiliza ia îns i a fost cea care "îi f cea omului modern aceast ran ", doar un nou mod de civiliza ie o poate vindeca. Rana este provocat de rela ia antagonic dintre cele dou dimensiuni polare ale existen ei umane. Schiller descrie acest antagonism într-o serie de concepte perechi: sensibilitate i ra iune, particular i universal. Fiecare dintre cele dou dimensiuni este guvernat de un impuls fundamental: "impulsul sensibil" i "impulsul formal". Primul este esen ialmente pasiv, receptiv, al doilea esîe activ, st panitor, dominator. Cultura este construit din combina ia i interac iunea acestor dou impulsuri. Dar, in civiliza ia stabilit , rela ia lor fusese una antagonic : in loc de a reconcilia ambele impulsuri, facand sensibilitatea ra ional i ra iunea sensibil , civiliza ia a subjugat sensibilitatea ra iunii intr-o asemenea manier , incat sensibilitatea, dac se reafirm , o face în forme distructive i "s lbatice", in timp ce tirania ra iunii o împov reaz i o barbarizeaz . Conflictul trebuie s fie rezolvat pentru ca posibilit ile umane s se realizeze liber, întrucat doar impusurile au for a durabil care afecteaz in mod fundamental existen a uman , o astfel de reconciliere intre cele dou impulsuri trebuie s fie opera unui al treilea. Schiller define te acest al treilea impuls mediator ca impulsul jocului, obiectivul s u, ca frumuse e i scopul s u, ca libertate. Este vorba despre solu ia unei probleme "politice": eliberarea omului din condi iile existen iale inumane. Schiller afirm c , pentru a rezolva problema politic , "trebuie s lu m calea esteticii, pentru c prin frumuse e se ajunge la libertate." Impulsul jocului este vehiculul acestei eliber ri. Acest impuls nu are ca scop s se joace "cu" ceva; mai curand, este jocul vie ii îns i, dincolo de nevoie i constrangere exterioar - manifestarea unei existen e f r team i angoas i astfel manifestarea libert ii îns i. Omul este liber numai acolo unde el 15 este liber fa de constrangere, exterioar i interioar , fizic i moral - atunci cind nu este constrans nici de lege, nici de nevoie. Dar tocmai o astfel de constrangere este realitatea. Astfel, libertatea este, in sens strict, libertate fa de realitatea existent : omul este liber cand "realul pierde din importan a lui" i cind necesitatea "devine u oar ". (H. Marcuse, 1996) "Extrema stupiditate i extrema inteligen au între ele o afinitate, anume c amîndou caut numai realul"; totu i, nevoia de realitate i ata amentul fa de real nu stat decat "simple urm ri ale lipsei". In contrast, "indiferen a fa de realitate" i interesul pentru "aparen " sunt simbolurile libert ii fa de lips i o "adev rat extensiune a umanit ii". Intr-o civiliza ie cu adev rat uman , existen a va fi mai curand joc decît efort, iar omul va tr i mai curtad în aparen decat în nevoie. (ibid.) 16 Bibliografie: 1. Roland Chemama, ÄDictionar de psihanaliza´, 2009, Univers enciclopedic gold, Bucuresti 2. Sigmund Freud, ÄIntroducere in psihanaliza. Prelegeri de psihanaliza. Psihopatologia vietii cotidiene´, 1980, Editura didactica si pedagogica , Bucuresti 3. Erich Fromm, ÄFrica de libertate´, 1998, Universitas (Teora), Bucuresti 4. Jean Laplanche si J.-B. Pontalis, ÄVocabularul psihanalizei´, 1994, Humanitas, Bucuresti 5. Gustave Le Bon, ÄPsihologia maselor´, 1991, Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti 6. Herbert Marcuse, ÄEros si civilizatie´, 1996, Editura Trei, Bucuresti 7. Wilhelm Reich, ÄThe Mass Psychology of Fascis m´, 1946, Orgone Institute Press, New York 8. Dr. Adolfo Fernandez Zoila, ÄFreud si psihanalizele´, 1996, Humanitas, Bucuresti 17