Analiza_Economica

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRA.OV FACULTATEA DE INGINERIE TEHNOLOGIC. GHEORGHE C.T.LIN ANALIZA ECONOMICO-FINANCIAR. A INTREPRINDERII 2009 2 3 Obiectivele cursului Analiza, in general, inseamn. o metod. de cercetare ce const. in descompunerea unui obiect sau fenomen in p.r.ile componente ale acestuia. Scopul final al analizei const. in elaborarea concluziilor ce stau la baza fundament.rii unor decizii, care au drept scop imbun.t..irea obiectului sau fenomenului respectiv. Analiza economico-financiar. reprezint. un ansamblu de concepte, tehnici .i instrumente de tratare a informa.iilor cu scopul diagnostic.rii st.rii unui fenomen economic, a aprecierii nivelului calitativ al performan.elor acestuia in condi.iile unui mediu concuren.ial dinamic. Obiectivul general al lucr.rii este de a prezenta in mod sistemic elementele indispensabile cu care se opereaz. in analiza economico-financiar. a intreprinderii. In cadrul lucr.rii accentul a fost pus pe concepte, instrumente .i metode, semnifica.iile respectiv utilizarea lor. Acest lucru este cu atat mai justificat cu cat nu exist. referin.ele normative prestabilite in acest domeniu, ca urmare rigoarea metodologic. garanteaz. eficien.a. In mod concret subobiectivele prezentului curs sunt: - consolidarea no.iunilor de baz. asimilate la alte discipline economice; - cunoa.terea unor metode de investigare .tiin.ific. apar.inand analizei economicofinanciare; - prelucrarea informa.iilor provenind din mediul intern sau extern al intreprinderii, indeosebi a informa.iei contabile; - g.sirea de solu.ii privind gestiunea patrimonial-financiar. a intreprinderii, cump.rarea, vanzarea unor active fizice sau financiare, oportunitatea apel.rii la credite; - fundamentarea deciziilor privind ac.iuni de privatizare sau lichidare; - identificarea modului de finan.are pentru diversele proiecte investi.ionale; - alc.tuirea unei strategii privind evolu.ia viitoare a intreprinderii. La sfar.itul fiec.rui capitol sunt rezolvate aplica.ii utilizand date din intreprinderi provenind din mediul economic real. Atat aplica.iile rezolvate cat .i cele propuse au fost selectate .i prezentate nu atat pentru recapitularea materialului lucr.rii, cat pentru extinderea cuno.tin.elor .i in.elegerea materiei. Subliniez astfel caracterul practic pe care l-am impus tuturor capitolelor lucr.rii. 4 5 CAPITOLUL 1 Rolul analizei in cunoa.terea fenomenelor economico-financiare 1.1 Locul analizei economico-financiare in ansamblul .tiin.elor economice Complexitatea vie.ii economice a f.cut ca, in desf..urarea procesului de cercetare .i cunoa.tere, s. nu se poat. utiliza o singur. metod.. Astfel au fost concepute, elaborate mai multe tipuri de metode, fiecare dintre ele avand o anumit. valoare instrumental. in recoltarea, prelucrarea .i interpretarea datelor despre un fenomen economic sau altul. Din categoria acestora se deta.eaz. analiza, frecvent utilizat. pentru studierea diverselor fenomene din toate domeniile de cercetare: economic, juridic, medical, social, ingineresc etc. Analiza, in general, inseamn. o metod. de cercetare ce const. in descompunerea unui obiect sau fenomen in p.r.ile componente ale acestuia. Activitatea presupune utilizarea unor procedee .i tehnici specifice pentru cercetarea p.r.ilor componente ale ansamblului, in vederea determin.rii rela.iilor de cauzalitate .i a factorilor generatori ai acestora. Scopul final al analizei const. in elaborarea concluziilor ce stau la baza fundament.rii unor decizii, care au drept scop imbun.t..irea obiectului sau fenomenului respectiv. Indiferent de scop, analiza este orientat. de la complex la simplu. In acela.i timp reprezint. un mijloc de informare .i cunoa.tere, atunci cand ansamblul observat constituie un complex insesizabil dintr-o singur. privire. In mod normal, decupajul analitic este urmat de regrup.ri realizate, potrivit metodelor teoretice sau normative, in a.a numitele opera.ii de sintez., de reunire intr-un intreg. Impreun. analiza .i sinteza se intrep.trund .i au un caracter continuu, servind la reconsiderarea unor concluzii .i decizii atunci cand apar situa.ii noi. Orice activitate de cercetare necesit. utilizarea unor metode proprii sau apar.inand altor .tiin.e conexe. Astfel analiza economico-financiar., activitate teoretic. .i practic. re.ine aten.ia altor discipline ca dreptul, economia, sociologia, .tiin.ele inginere.ti, matematica sau .tiin.ele aplicate. Principalele discipline economice de la care analiza imprumut. tehnici, metode sau informa.ii, dar in acela.i timp se constituie ca furnizor de instrumente .i rezultate, sunt prezentate in figura 1.1. Analiza economico-financiar. se deta.eaz. prin con.inut de activitatea de evaluare a unei intreprinderi, aceasta din urm. reprezentand o imbinare intre .tiin.. .i experien.. prin care se urm.re.te o estimare a .pre.uluih unei intreprinderi, bunurilor imobiliare sau valorilor mobiliare apar.inand acesteia, la o anumit. dat., in acord cu o anumit. defini.ie a valorii (patrimonial., de randament, investi.ional. etc.). Evaluarea constituie o problem. fundamental. a .tiin.ei financiare ce necesit. cuno.tin.e de sintez. legate de alegerea investi.iilor, deciziile de finan.are, diagnostic financiar sau planificare. Dintre diferitele tipuri de organiza.ii (intreprinderi comerciale, funda.ii .i asocia.ii non-profit, institu.ii publice etc.), lucrarea se circumscrie sferei intreprinderilor industriale, al c.ror scop const. in maximizarea valorii .i care vor fi denumite pe scurt, intreprinderi. 6 1.2 Obiectul analizei economico-financiare Cu ajutorul metodologiei specifice analizei economico-financiare se creeaz. o baz. .tiin.ific. privind fundamentarea unor decizii referitoare la activitatea intreprinderii cum ar fi: - gestiunea patrimonial-financiar. a intreprinderii; - cump.rarea, vanzarea unor active fizice sau financiare; - oportunitatea apel.rii la credite; - ac.iuni de privatizare sau lichidare; - angajarea unor proiecte investi.ionale; - modificarea modului de finan.are; - incheierea sau reinnoirea contractelor manageriale; - alc.tuirea unei strategii privind evolu.ia viitoare a intreprinderii; - acordarea unor subven.ii bugetare. Analiza economico-financiar. reprezint. un ansamblu de concepte, tehnici .i instrumente de tratare a informa.iilor cu scopul diagnostic.rii st.rii unui fenomen economic, a aprecierii nivelului calitativ al performan.elor acestuia in condi.iile unui mediu concuren.ial dinamic. Ca urmare obiectul analizei poate fi: a) Un rezultat exprimat prin rela.ia: in care R este rezultatul (valoarea ad.ugat., rata de rentabilitate comercial., profitul, cifra de afaceri etc.); Xi reprezint. elemente constitutive ale rezultatului R. b) O modificare a unui rezultat fa.. de o baz. de compara.ie exprimat. prin rela.ia: ƒ¢R = R1 - R0 Baza de compara.ie trebuie sa indeplineasc. cumulativ mai multe Fig. 1.1 Principalele discipline economice cu care analiza economico-financiar. interac.ioneaz. 7 caracteristici ce vor fi prezentate in capitolul 2. Exemple de m.rimi care pot fi utilizate in acest scop pot fi: rezultate ob.inute de intreprindere in perioada precedent., m.rimi previzionate, performan.e ob.inute de concuren.. etc. 1.3 Tipuri de analiz. economic. Diversitatea activit..ilor desf..urate de c.tre o intreprindere .i varietatea situa.iilor intalnite privind con.inutul, nivelul .i caracteristicile performan.elor economico-financiare ale acesteia, reclam. necesitatea utiliz.rii mai multor tipuri de analiz., structurate potrivit urm.toarelor criterii: a) Nivelul la care se desf..oar. analiza: - analiza microeconomic. prin care sunt cercetate fenomene economice desf..urate la nivelul intreprinderii sau al diferitelor compartimente func.ionale apar.inand acesteia; - analiza macroeconomic. intalnit. la nivel de ramur., sector sau economie na.ional.. In cazul acestui tip de analiz. se opereaz. cu m.rimi globale sau agregate ( PIB, produc.ia industrial. global., valoare ad.ugat. brut. etc.). b) Modul de urm.rire a fenomenelor in timp: - analiza static. studiaz. fenomenele la un moment dat. No.iunea de static nu se refer. la caracterul fenomenelor (prin natura lor fenomenele sunt dinamice!) ci la modul de efectuare a analizei; - analiza dinamic. care cerceteaz. fenomenele economice in mi.care, relevand pozi.ia lor sub forma unui .ir de momente. c) Raportul intre momentul in care se efectueaz. analiza .i momentul desf..ur.rii fenomenului: - analiz. realiz.rii obiectivelor (post-factum). Define.te o activitate, proces sau eveniment care a avut loc, analiza efectuandu-se dup. producerea acestuia. O astfel de analiz. urm.re.te gradul de incadrare a rezultatelor in obiectivele sau limitele stabilite ini.ial; - analiza previzional. (prospectiv.) presupune determinarea evolu.iei viitoare a unui fenomen economic pe baza cercet.rii factorilor, a ac.iunii lor in perspectiv.. Constituie o etap. premerg.toare in elaborarea strategiei economico-financiare a intreprinderii. d) Determin.rile calitative sau cantitative ale fenomenelor: - analiza calitativ. cu ajutorul c.reia se urm.re.te esen.a fenomenului, insu.irile sale esen.iale; - analiza cantitativ. presupune determin.ri comensurative exprimate prin mas., volum etc. e) Criteriile de studiere a fenomenelor: - analiz. tehnico-economic. prin care se imbin. caracterul tehnic cu cel economic al fenomenului studiat; - analiz. economico-financiar. studiaz. corela.iile dintre activitatea economic. .i cea financiar.; - analiz. financiar. vizeaz. cu predilec.ie modul de formare .i alocare a fluxurilor financiare care inso.esc fenomenul studiat. f) Orizontul de timp in care se cerceteaz. fenomenul: - analiza pe termen scurt destinat. managerului intreprinderii pentru conducerea operativ. a activit..ii pe perioade de timp de pan. la un an de zile. In cadrul 8 acesteia se opereaz. preponderent cu modele de tip determinist; - analiza pe termen mediu .i lung opereaz. cu date care dep..esc termenul de un an utilizand in acest scop modele de tip stohastic. In mod frecvent intervalul pentru acest tip de analiz. este de 3-5 ani, fiind destinat. alc.tuirii sau corect.rii strategiei intreprinderii. g) Pozi.ia analistului fa.. de intreprindere: - analiz. intern. efectuat. de speciali.ti din cadrul intreprinderii. Rezultatele ob.inute servesc conducerii atat pentru cunoa.terea situa.iei curente a intreprinderii cat .i pentru controlul realiz.rii m.rimilor planificate; - analiza extern. efectuat. de speciali.ti din afara intreprinderii. In fundamentarea unor decizii, partenerii externi ai intreprinderii se bazeaz. pe informa.iile furnizate de analiza financiar.. Un exemplu este constituit din procedura utilizat. de b.nci pentru studierea cererilor de credite ale intreprinderilor. h) Delimitarea fenomenului analizat: - analiza pe elemente organizatorice (sec.ii, ateliere, linii de fabrica.ie, puncte de lucru etc.); - analiza pe probleme (rentabilitate, produc.ie fabricat., stocuri etc.). 1.4 Elemente .i factori Descompunerea unui fenomen in elemente componente se face pan. la un nivel de la care mai departe acest lucru nu mai este posibil, sau faptul in sine nu mai este relevant .i nici util scopului analizei. Elementele reprezint. p.r.i componente ale fenomenului studiat (exemplu: articolele de calcula.ie pentru costul unui produs, rezultatul curent .i al activit..ii excep.ionale pentru rezultatul brut etc.). Factorii determin. apari.ia .i modificarea oric.rui fenomen economic prin intermediul unui sistem de leg.turi. Factorii se pot grupa dup. diferite criterii astfel: a) Natura lor: factori tehnici, economici, organizatorici, sociali, politici, demografici, psihologici, biologici, naturali etc.; b) Caracterul acestora, in cadrul unei rela.ii cauzale: - factori calitativi avand aceea.i natur. cu obiectul analizei; - factori cantitativi sunt purt.torii materiali ai celor calitativi; - factori de structur. cu ajutorul c.rora sunt exprimate raporturile cantitative dintre factorii calitativi. Din punct de vedere metodologic, in modelele de analiz. ordinea de substituire este urm.toarea: factori de structur., cantitativi respectiv calitativi. c) Modul de ac.iune: - factori cu ac.iune direct. care ac.ioneaz. nemijlocit asupra fenomenului analizat; - factori cu ac.iune indirect., specific acestora fiind faptul c. ac.ioneaz. asupra fenomenului analizat prin intermediul primei categorii. d) Efortul propriu al intreprinderii: - factori dependen.i de efortul propriu al intreprinderii avand originea in eforturile depuse privind utilizarea eficient. a resurselor proprii; - factori independen.i de efortul propriu, genera.i de mediul in care intreprinderea i.i desf..oar. activitatea. e) Gradul de sintetizare: - factori simpli care nu mai pot fi descompu.i, avand in vedere sfera de desf..urare a analizei, respectiv gradul de detaliere al acesteia; 9 - factori complec.i determina.i de mai mul.i factori simpli sau complec.i avand ins. un grad mai redus de complexitate. f) Provenien..: - factori interni (endogeni) a c.ror origine se afl. in activit..ile desf..urate in interiorul intreprinderii; - factori externi (exogeni) avand originea in mediul exterior intreprinderii. g) Posibilit..ile de previziune: - factori previzibili (determinabili) care ac.ioneaz. in cadrul unor procese controlabile; - factori aleatori (nedeterminabili) avand un mod de manifestare aleator ca urmare a unor abateri de la desf..urarea normal. a proceselor economice, sub impulsul unor factori externi necontrolabili. 1.5 Etape ale procesului de analiz. economico-financiar. Procesul de analiz. economic. presupune parcurgerea obligatorie a urm.toarelor etape, cu ocazia analizei oric.rui fenomen economico-financiar: a) Determinarea obiectului analizei presupune o delimitare in timp .i spa.iu, calitativ .i cantitativ utilizand metode specifice de evaluare .i calcul; b) Determinarea elementelor, factorilor .i cauzelor fenomenului studiat. Determinarea elementelor presupune o analiz. structural.. Factorii se stabilesc urm.rind modul de ac.iune al acestora; c) Stabilirea leg.turii dintre fiecare factor .i fenomenul analizat precum .i a corela.iilor dintre factori; d) M.surarea influen.elor diferitelor elemente sau factori asupra fenomenului analizat; e) Sintetizarea rezultatelor analizei, stabilirea concluziilor .i aprecierilor asupra fenomenului; f) Elaborarea solu.iilor care constituie suportul decizional pentru imbun.t..irea activit..ii sau fenomenului studiat. Cauzele generatoare nu au in mod obligatoriu caracter economic ci pot fi dintre cele mai diverse. Spre exemplu reducerea profitului unei intreprinderi poate fi determinat. de numeroase cauze cum ar fi: resurse financiare insuficiente, reducerea sau valorificarea slab. a resurselor umane, pierderea unor clien.i, utilizarea unor tehnologii invechite, existen.a unor stocuri excesive, apari.ia unor conflicte de munc., retrocedarea unui teren, plata unor amenzi pentru poluarea mediului natural, fundamentarea gre.it. a costului unui produs nou etc. Tot in figura 1.2 se poate remarca faptul c. ordinea de aplicare a metodologiei specifice analizei economico-financiare este opus. desf..ur.rii reale a fenomenului. Cauzele finale care au determinat apari.ia .i evolu.ia fenomenului studiat sunt ultimele identificate in procesul de analiz., avand in vedere scopul .i limitele cercet.rii. 10 Fig. 1.2 Modalitatea de desf..urare a procesului de analiz. economico-financiar. 1.6 Metode .i tehnici utilizate in analiza economico-financiar. In cadrul analizei economico-financiare i.i g.sesc locul o serie de metode .i tehnici specifice sau comune altor discipline, men.ionate in figura 1.1, cu ajutorul c.rora se urm.re.te realizarea obiectivelor specifice. Pornind de la laturile fundamentale ale analizei (cantitativ. .i calitativ.), se poate realiza o grupare a metodelor astfel: A. Metode de analiz. calitativ. care urm.resc esen.a fenomenului studiat; B. Metode de analiz. cantitativ. cu scopul de a cuantifica influen.a fenomenelor sau factorilor care explic. fenomenul. A. Metode de analiz. calitativ. Aceast. categorie de metode se bazeaz. in mare m.sur. pe abstrac.ia .tiin.ific. avand ca obiect de baz. stabilirea elementelor .i rela.iilor structurale, factorilor .i cauzelor care explic. fenomenul, rela.iilor de condi.ionare dintre fiecare factor (element) .i fenomenul studiat, precum .i dintre factorii (elementele) determinan.i. A.1 Compara.ia prin care orice rezultat sau indicator al activit..ii intreprinderii se apreciaz. in raport cu anumite criterii. Pentru a realiza o compara.ie trebuie indeplinite cateva condi.ii .i anume: - compatibilitatea datelor .i a indicatorilor (exemplu: actualizarea datelor care au leg.tura cu rata infla.iei); - alegerea bazei de compara.ie la care se face raportarea. De regul. in analiza economico-financiar. aceasta poate fi constituit. din realiz.ri proprii ale perioadelor precedente, rezultatele concuren.ei, norme interne sau interna.ionale, prevederi Fenomen analizat X Y Z Elemente Factori de gradul I Factori de gradul II Cauze generatoare Ordinea de evolu.ie a fenomenului Ordinea de analiz. 11 bugetare. Pentru o mai bun. in.elegere se vor preciza tipurile de compara.ii folosite in analiza economico-financiar.: - compara.ii in timp, efectuate intre rezultatele perioadei raportate .i indicatorii similari pe o anumit. sau mai multe perioade precedente; - compara.ii in spa.iu, intre rezultatele ob.inute de intreprinderea analizat. .i cele medii pe ramur.; - compara.ii mixte, bazate pe criteriile men.ionate mai sus; - compara.ii in func.ie de un criteriu prestabilit (norm., m.rime planificat. etc.). A.2 Diviziunea sau descompunerea rezultatelor. Se concretizeaz. prin descompunerea indicatorilor care caracterizeaz. activitatea intreprinderii, cu scopul de a asigura studierea am.nun.it. a fenomenelor .i g.sirea in final a cauzelor generatoare care au stat la baza apari.iei sau modific.rii fenomenului respectiv. Pot fi intalnite mai multe tipuri de diviziuni dup. cum urmeaz.: - diviziunea pe p.r.i componente sau elemente constitutive, reprezint. o separare pe categorii de resurse angajate sau consumate. Rezultatele activit..ii unei intreprinderi sunt reflectate cu ajutorul unor indicatori care se divid .i se descompun pentru a asigura studierea am.nun.it. a acestora; - diviziunea dup. timpul de formare a rezultatelor, permite eviden.ierea abaterilor de la tendin.a general. de desf..urare in timp a fenomenului sau ritmicitatea proiectat. pentru un anumit indicator (exemplu: asigurarea cu materii prime .i materiale la intervale optime de timp, realizarea produc.iei .i distribu.iei pe perioade de timp, formarea bugetului de trezorerie etc.); - diviziunea dup. locul de formare a rezultatelor, decurge din func.ia analizei de identificare a locurilor in care efectul ob.inut nu corespunde condi.iilor create sau m.rimilor planificate, a acelor puncte in care s-au inregistrat disfunc.ionalit..i .i exist. posibilit..i reale de imbun.t..ire a activit..ii. A.3 Gruparea. Prin grupare colectivitatea cercetat. este imp.r.it. in grupe omogene de unit..i in func.ie de una sau mai multe caracteristici de grupare. Alegerea acestor caracteristici difer. in func.ie de scopul cercet.rii .i natura fenomenului studiat. Se reg.se.te frecvent ca metod. de cercetare in statistic. .i const. in sistematizarea datelor dup. o variabil. (caracteristic.) numeric.. In func.ie de tipul acesteia, gruparea se poate face dup. o variabil. discret. sau continu.. In cazul grup.rii pe intervale de varia.ie, situa.ie frecvent intalnit. in analiza economico-financiar., se recomand. utilizarea unui num.r moderat de grupe. Deseori, un num.r de 4 pan. la 10 grupe este arbitrar recomandat, dar natura datelor poate necesita un alt num.r. A.4 Generalizarea sau evaluarea rezultatelor. Generalizarea reprezint. o metod. calitativ. de reunire intr-un ansamblu a concluziilor desprinse din studiul factorial, necesare in procesul decizional. Metoda se reg.se.te in studiile de fezabilitate, evaluare, investi.ii, planul de afaceri etc. A.5 Abordarea sistemic.. Potrivit acestui mod de abordare, fenomenul economic cercetat se afl., in multe situa.ii, in postura de variabil. dependent. y, in timp ce 12 mediul extern sau societatea in ansamblul ei, se afl. in postura de variabil. independent. x. Astfel se constat. c. fenomenul se dezvolt. cantitativ printr-o condi.ionare direct. cu celelalte fenomene, impunandu-se o extindere a cercet.rii spre con.inutul fenomenelor cu care activitatea economic. este in rela.ie de tip func.ie, astfel de exemple fiind: produc.ie = f (vanz.ri), dividend = f (profit). B. Metode de analiz. cantitativ. B.1 Metoda balan.ier. (input/output). Este utilizat. in analiza economic. in cazul in care intre elementele fenomenului analizat exist. rela.ie de sum. .i/sau diferen... Aceast. tehnic. st. la baza elabor.rii programelor privind activitatea curent. .i de perspectiv. a intreprinderii. Modelul de principiu care surprinde o astfel de rela.ie este urm.torul: F = a + b - c, in care F reprezint. fenomenul analizat; a, b, c factori care influen.eaz. asupra fenomenului respectiv. Analiza oric.rui fenomen se poate desf..ura atat in m.rimi absolute cat .i relative. a) Analiza fenomenului in m.rimi absolute: Modificarea fenomenului notat. F, se stabile.te ca diferen.. intre valoarea efectiv. a acestuia F1 .i baza de compara.ie F0 considerat. ca fiind valoare de referin.., astfel: F = F1 - F0 Varia.ia F este rezultatul influen.elor exercitate de factorii considera.i astfel: - influen.a factorului a: - influen.a factorului b: - influen.a factorului c: Modificarea F a fenomenului reprezint. suma influen.elor calculate anterior: Observa.ie: Influen.a unui factor direct (de gradul I) aspra varia.iei unui fenomen va fi notat. dup. cum urmeaz.: Pentru simplificarea nota.iei dar .i din considerente metodologice influen.a unui factor indirect (gradul II sau mai mare) asupra varia.iei fenomenului va fi notat. f.r. a folosi indici: ƒ¢factor (de gradul II sau mai mare) b) Analiza fenomenului in m.rimi relative: Indicele unui fenomen IF se determin. ca raport intre valoarea efectiv. .i valoarea de referin.. a acestuia, astfel: In mod similar se determin. .i indicii factorilor care il determin., dup. cum urmeaz.: 13 - indicele factorului a: - indicele factorului b: - indicele factorului c: Modificarea fenomenului analizat se determin. astfel: IF = IF - 100 Varia.ia IF reprezint. rezultatul influen.elor factorilor: - influen.a factorului a: - influen.a factorului b: - influen.a factorului c: Prin utilizarea m.rimilor relative exist. de asemenea posibilitatea verific.rii calculelor efectuate, intrucat varia.ia fenomenului trebuie s. coincid. cu suma influen.elor exercitate de factori. B.2 Metoda substituirilor in lan.. Se utilizeaz. atunci cand intre factorii care determin. m.rimea unui fenomen exist. rela.ii de tip determinist care imbrac. forma de produs sau raport. Presupune respectarea a trei principii .i anume: - factorul cantitativ este primul substituit; - substituirile se fac succesiv; - un factor substituit se men.ine ca stare in opera.iile urm.toare. a) Utilizarea metodei substituirilor in lan. cand intre factori exist. rela.ie de produs. Modelul de principiu care surprinde o astfel de rela.ie are urm.toarea form.: F = a b c Analiza fenomenului poate fi efectuat. in m.rimi absolute sau relative. a.1 Analiza fenomenului in m.rimi absolute: Folosind valorile din baza de compara.ie .i cele efective, modificarea fenomenului se exprim. astfel: F = F1 - F0 F0 = a0 b0 c0 F1 = a1 b1 c1 In continuare se procedeaz. la separarea influen.ei factorilor asupra 14 modific.rii F a fenomenului analizat: - influen.a factorului a: - influen.a factorului b: - influen.a factorului c: Suma influen.elor factorilor, explic. modificarea F a fenomenului: a.2 Analiza fenomenului in m.rimi relative: Indicele fenomenului analizat se determin. potrivit rela.iei: in care ia, ib, ..in reprezint. indicii factorilor care influen.eaz. asupra fenomenului. Deoarece in exemplul considerat sunt trei factori care influen.eaz. asupra fenomenului F, indicele acestuia se prezint. sub forma: Modificarea in m.rimi relative a fenomenului se poate scrie astfel: IF = IF - 100 Se poate explica prin influen.ele exercitate de factorii considera.i astfel: - influen.a factorului a: - influen.a factorului b: - influen.a factorului c: b) Utilizarea metodei substituirilor in lan. cand intre factori exist. rela.ie de raport. In acest caz se disting dou. situa.ii: b.1 factorul cantitativ a se afl. la num.r.tor: Modificarea fenomenului analizat se poate scrie in m.rimi absolute astfel: M.surarea influen.ei factorilor se face pe baza ra.ionamentului: - influen.a factorului a: - influen.a factorului b: 15 In m.rimi relative modificarea fenomenului analizat are urm.toarea form.: IF = IF - 100 Aceast. modificare reprezint. rezultatul influen.ei factorilor: - influen.a factorului a: - influen.a factorului b: b.2 factorul cantitativ b se afl. la numitor: Se p.streaz. ra.ionamentul privind modul de determinare al modific.rii fenomenului analizat, ins. m.surarea influen.elor factorilor se realizeaz. astfel: - influen.a factorului b: - influen.a factorului a: In m.rimi relative, se va proceda astfel: - influen.a factorului b: - influen.a factorului a: B.3 Metoda analizei regresionale (corela.iei). Este utilizat. in cazul rela.iilor de tip stohastic dintre fenomenul analizat .i factorii care influen.eaz. asupra acestuia. Folosirea metodei presupune parcurgerea urm.toarelor etape: a) Identificarea leg.turilor de cauzalitate dintre fenomenul supus analizei y .i factorii care influen.eaz. asupra acestuia x1, x2,c,xn; b) Modelarea leg.turilor de cauzalitate, constand in alegerea ecua.iei de regresie care s. exprime cat mai fidel corela.ia existent. intre fenomen .i factori. Dup. natura sau forma leg.turii dintre fenomen .i factorii determinan.i, apreciat. in func.ie de alura graficului construit pe baza datelor empirice, corela.ia poate fi liniar. sau neliniar.. In practic. se utilizeaz. ecua.ii de regresie de tip: - liniar, exprimate prin func.ia y = a + b x, in care y reprezint. valoarea variabilei dependente; x variabila independent.; a, b parametrii ecua.iei de regresie avand caracterul unor m.rimi medii care 16 arat. la ce nivel ar fi ajuns variabila dependent. dac. to.i factorii ar fi avut o ac.iune constant.; - parabolic, exprimat. prin func.ia y = a + b x + c x2 in care parametrii a .i b au aceea.i semnifica.ie ca in cazul func.iei liniare, iar c reprezint. coeficientul de regresie care determin. inflexiunea curbei; - hiperbolic, modelat. prin func.ia y = a + b/x; - exponen.ial, studiat. prin func.ia y = a + bx. B.4 Metoda ratelor. Ratele reprezint. rapoarte intre dou. m.rimi comparabile din punct de vedere logic .i economic. Metoda ratelor constituie un instrument opera.ional in procesul de analiz. .i evaluare intern. a intreprinderii, servind totodat. .i scopului analizei financiare externe. Din punct de vedere teoretic exist. un num.r mare de rate, ins. in practic. se utilizeaz. o gam. relativ restrans. care sintetizeaz. cel mai bine rezultatele economico-financiare ale intreprinderii. Astfel se utilizeaz. urm.toarele categorii de rate asamblate de regul. intr-un sistem: - rate de lichiditate .i solvabilitate, exprim. capacitatea intreprinderii de a-.i onora obliga.iile de plat.; - rate de echilibru financiar cu ajutorul c.rora sunt puse in eviden.. anumite propor.ii care se stabilesc in cadrul diferitelor fluxuri financiare; - rate de gestiune cu ajutorul c.rora se m.soar. eficien.a cu care sunt utilizate activele intreprinderii; - rate privind managementul datoriei, avand rolul de a explica m.sura in care intreprinderea este finan.at. prin datorii; - rate de rentabilitate ce urm.resc eficien.a pe ansamblul intreprinderii. B.5 Metoda scorurilor (scoring). Scorul constituie o metod. de diagnostic extern care const. in m.surarea .i interpretarea riscului la care se expune investitorul (creditorul intreprinderii), dar .i intreprinderea ca sistem prin activitatea viitoare. Func.ia scor are caracterul unui instrument de previziune .i se bazeaz. pe elaborarea unor judec..i de valoare combinand liniar (sau neliniar, caz in care calculele sunt mai complicate) un grup de rate financiare (sau variabile) semnificative. Din perspectiva aplicabilit..ii metodei, forma general. pe care o imbrac. func.ia scor Z este: Z = a1 x1 + a2 x2+ ... + an xn, in care x1, ..., xn reprezint. ratele implicate in calcul; a1, a2, ... , an coeficien.i de ponderare (importan..). Indicatorii financiari inclu.i in modelele de previzionare a falimentului con.in aproape toate ratele financiare relevante. Obiectivul principal al acestei metode il constituie stabilirea unei sinteze a principalelor aspecte ale capacit..ii unei intreprinderi de a face fa.. falimentului prin utilizarea unei combina.ii de rate. Sistemului ii este asociat. o probabilitate de faliment, normalitate sau risc, aceasta neavand un caracter determinist. El indic. numai faptul c. intreprinderea apar.ine unei anumite grupe, avand un grad specific de siguran.., prin analogie cu alt. categorie de intreprinderi. B.6 Metoda cercet.rilor opera.ionale. Cercetarea opera.ional. reprezint. unul din capitolele matematice, care cuprinde totalitatea metodelor .tiin.ifice de analiz. 17 cantitativ. a celor mai variate activit..i umane care au un scop bine determinat. Rezultatul final al unui astfel de demers se prezint. sub forma unor recomand.ri cu caracter practic pentru managerii intreprinderii, stabilind obiective concrete .i o anumit. perioad. de timp. Varietatea problemelor studiate prin metodele cercet.rii opera.ionale este tot atat de mare ca .i activit..ile unei intreprinderi. In cadrul cercet.rilor opera.ionale modelele matematice .i mai ales subclasa acestora - modelele de programare liniar. - ocup. un loc important, atat in teoria cat .i in practica economic.. Teoria economic. a beneficiat de aportul abord.rii interdisciplinare care a permis aprofundarea analizei eficien.ei maximale a sistemelor complexe, descoperirea unor concepte noi ale optimului economic, a perfec.ionat metodele de cercetare .i cunoa.tere iar practica economic. s-a imbog..it cu un instrument deosebit de util analizei economice .i fundament.rii deciziilor. B.7 Metoda ABC. Propune o analiz. selectiv. a componentelor unui fenomen sau rezultat in func.ie de pozi.ia lor in cadrul intregului. Se utilizeaz. pentru analiza vanz.rilor pe produse, categorii de clien.i, pie.e de desfacere, etape ale ciclului de via.. etc. In cazul delimit.rii vanz.rilor pe produse, curba teoretic. presupune existen.a a 3 subgrupe avand caracteristici specifice: - 10-15% din num.rul de produse sau m.rfuri reprezint. 60-70% din cifra de afaceri (zona A), o subgrup. care cuprinde pu.ine componente, dar care determin. o mare parte din cifra de afaceri; - 25-30% din num.rul de produse sau m.rfuri vandute genereaz. 25-30% din cifra de afaceri (zona B); - 65-70% din num.rul de produse sau m.rfuri care determin. 10-15% din cifra de afaceri (zona C), deci o subgrup. ce con.ine mai pu.in de jum.tate din cifra de afaceri dar care concentreaz. majoritatea produselor sau m.rfurilor comercializate. Aplica.ii rezolvate 1. Se cunoa.te rela.ia de determinare a stocurilor de materii prime .i materiale .i materiale la sfar.itul unei perioade de gestiune ca fiind: , in care Sf, Si, reprezint. nivelul final respectiv ini.ial al stocurilor de materii prime .i materiale, I intr.rile, E ie.irile de materii prime in cursul perioadei. a) S. se precizeze metoda de analiz. aplicat. pentru determinarea evolu.iei stocurilor finale fa.. de un nivel considerat al acestora; b) S. se stabileasc. .i s. se calculeze influen.ele exercitate de factori in m.rimi absolute; c) S. se utilizeze m.rimi relative pentru analiza fenomenului. Rezolvare: a) Ca urmare a faptului c. intre factorii de influen.. asupra m.rimii stocurilor exist. rela.ie de .+h respectiv .-h se aplic. metoda balan.ier.. b) Modificarea stocurilor Sf, se stabile.te ca diferen.. intre valoarea efectiv. a acestora Sf1 .i valoarea de referin.., considerat. ca baz. de compara.ie Sf0, astfel: 18 Sf = Sf1- Sf0 Varia.ia Sf este rezultatul urm.toarelor influen.e: - influen.a stocurilor ini.iale: - influen.a intr.rilor in cursul perioadei: - influen.a ie.irilor in cursul perioadei: Modificarea Sf este dat. de suma influen.elor exercitate de factorii considera.i. c) Analiza fenomenului in m.rimi relative: Indicele fenomenului analizat ISf se determin. ca raport intre valoarea efectiv. .i valoarea de referin.. a acestuia, astfel: In mod similar se determin. .i indicii factorilor care il determin., dup. cum urmeaz.: - indicele stocurilor ini.iale: - indicele intr.rilor in cursul perioadei: - indicele ie.irilor in cursul perioadei: Modificarea fenomenului analizat se determin. potrivit rela.iei: Aceast. modificare reprezint. rezultatul influen.ei factorilor: - influen.a stocurilor ini.iale: - influen.a intr.rilor in cursul perioadei: - influen.a ie.irilor in cursul perioadei: Suma influen.elor factorilor, explic. modificarea fenomenului in m.rimi relative: 2. Se consider. urm.torul model factorial pentru studierea evolu.iei valorii ad.ugate: 19 in care VA valoarea ad.ugat.; Ns num.r mediu de salaria.i; Qe produc.ia exerci.iului; productivitate medie anual.; valoare medie ad.ugat. la 1 leu produc.ie a exerci.iului. Se cere: a) S. se studieze evolu.ia valorii ad.ugate in m.rimi absolute; b) S. se analizeze cu ajutorul m.rimilor relative modificarea valorii ad.ugate. Rezolvare: a) Obiectul de studiu in acest caz este reprezentat de modificarea valorii ad.ugate ƒ¢VA fa.. de perioada considerat. ca fiind baz. de compara.ie. Intrucat intre factorii modelului precizat exist. rela.ie de produs se aplic. metoda substituirilor in lan., ce presupune respectarea a trei principii: - factorul cantitativ se substituie primul; - substituirile se fac succesiv; - un factor substituit se men.ine ca stare in opera.iile urm.toare. Folosind valorile din baza de compara.ie .i cele efective modificarea valorii ad.ugate este: VA = VA1 - VA0 In continuare se va proceda la separarea influen.ei factorilor asupra modific.rii VA: - influen.a num.rului mediu de salaria.i: - influen.a productivit..ii medii anuale: - influen.a valorii ad.ugate la 1 leu produc.ie a exerci.iului: Suma influen.elor elementelor, explic. modificarea absolut.: b) Analiza fenomenului in m.rimi relative: Indicele fenomenului analizat se poate scrie potrivit rela.iei: in care , , reprezint. indicii factorilor care ac.ioneaz. asupra fenomenului. 20 Modificarea in m.rimi relative a fenomenului se poate scrie: In continuare modificarea valorii ad.ugate se poate explica prin influen.ele exercitate de factori, calculate in continuare: - influen.a num.rului mediu de salaria.i: - influen.a productivit..ii medii anuale: - influen.a valorii ad.ugate la 1 leu produc.ie a exerci.iului: Suma influen.elor factorilor, explic. modificarea ƒ¢IVA a valorii ad.ugate: Aplica.ii propuse 1. Defini.i analiza economico-financiar. a intreprinderii. 2. Enumera.i principalele tipuri de analiz. economico-financiar.. 3. Care este deosebirea dintre analiza cantitativ. .i calitativ.' 4. Defini.i procesul de analiz. economico-financiar. .i enumera.i etapele acestuia. 5. Preciza.i cu ajutorul unor exemple factori de influen.. ai fenomenelor economice. 6. Care sunt elementele pentru urm.toarele m.rimi: profit net, cheltuieli totale, cifr. de afaceri' 7. Enumera.i principalele metode de analiz. cantitativ.. 8. In ce const. compara.ia' 9. Care sunt metodele de analiz. cantitativ. frecvent utilizate' 10. Defini.i conceptul de .ordine de analiz.h. 11. Preciza.i principalele metode de analiz. calitativ. .i con.inutul acestora. 12. Cand se utilizeaz. metoda balan.ier. in analiza fenomenelor economice' 13. Se cunoa.te rela.ia de determinare a valorii medii anuale a mijloacelor fixe: Mfa = MI + Mfi - Mfe, in care MI reprezint. valoarea ini.iale a mijloacelor fixe, Mfi valoarea medie a intr.rilor de mijloace fixe, iar Mfe valoarea medie a mijloacelor fixe ie.ite din patrimoniu in cursul unei perioade de gestiune. a) S. se determine evolu.ia valorii medii anuale a mijloacelor fixe in m.rimi absolute; b) S. se analizeze evolu.ia valorii medii anuale a mijloacelor fixe in m.rimi relative; 14. S. se aplice metoda balan.ier. pentru rela.ia urm.toare: in care Cf suma cheltuielilor fixe, iar categorii de cheltuieli fixe. 21 CAPITOLUL 2 Indicatori utiliza.i in analiza economico-financiar. 2.1 Sistemul de informa.ii - premis. a studiului de analiz. economicofinanciar. Pornind de la in.elegerea analizei ca metod. a cunoa.terii se poate afirma c. analiza economico-financiar. reprezint. un instrument eficient de diagnoz. .i reglare a activit..ii intreprinderii. Aceasta presupune cunoa.terea modului in care func.ioneaz. intreprinderea ca sistem .i stabilirea pe aceast. baz., a direc.iilor de ac.iune in sensul regl.rii .i determin.rii schimb.rilor de stare, in concordan.. cu obiectivele parametrizate in timp .i spa.iu. Toate acestea reclam. existen.a unui sistem de informa.ii care s. reflecte st.rile func.ionale ale sistemului .i s. permit. deciden.ilor cunoa.terea .i implicit asigurarea direc.iilor de ac.iune. Clasificarea informa.iilor in func.ie de diferite criterii, permite rezolvarea eficient. a unor aspecte semnificative ale managementului oric.rei intreprinderi. O clasificare a informa.iilor utilizate de o intreprindere este prezentat. in tabelul 2.1. Pentru a asigura o percepere realist. a proceselor la care intreprinderea se raporteaz., informa.iile utilizate trebuie s. corespund. mai multor cerin.e. In principal acestea trebuie s. fie: a) Reale in sensul reflect.rii fenomenelor a.a cum se deruleaz. ele in cadrul Tabelul 2.1 Criteriul de apreciere Tipuri de informa.ii Mod de exprimare Orale Scrise Audio-vizuale Grad de prelucrare Primare Intermediare Finale Direc.ia vehicul.rii Descendente Ascendente Orizontale Mod de organizare a inregistr.rii .i prelucr.rii Tehnico-operative De eviden.. contabil. Statistice Provenien.. Exogene (din afara sistemului) Endogene (din interiorul sistemului) Destina.ie Interne Externe Grad de obligativitate Imperative Nonimperative Natura proceselor reflectate Cercetare Comerciale Produc.ie Financiar-contabile De personal De mediu 22 intreprinderii .i in mediul de activitate al acesteia. Reprezint. cerin.a de baz. privind reflectarea obiectiv. .i corect. a fenomenelor analizate la nivelul unei intreprinderi; b) Multilaterale ca reflectare a complexit..ii proceselor .i evenimentelor din cadrul intreprinderii .i mediul in care acesta i.i desf..oar. activitatea. Caracterul multilateral al informa.iilor asigur. perceperea proceselor .i fenomenelor desf..urate in complexitatea lor; c) Sintetice .i concise respectand caracterul multilateral al informa.iilor. Acestea trebuie prezentate cu economie de mesaje surprinzand cu prioritate elementele esen.iale .i de noutate; d) Precise .i sigure astfel incat cuprinderea cu prioritate in informa.ie a elementelor esen.iale, noi s. fie incluse in mod exact. e) Transmise in timp util in perioada optim. pentru adoptarea deciziei sau declan.area unor ac.iuni vizate. Utilitatea informa.iei se verific. prin modul in care aceasta serve.te conducerii in procesul de cunoa.tere .i reglare a func.ion.rii intreprinderii; f) Prospective ca reflectare a sporirii for.ei de anticipare a informa.iilor in procesele de previziune din cadrul intreprinderii; g) Adaptate la specificitatea personalului implicat. Perceperea corect. .i integral. a mesajului unei informa.ii este condi.ionat. de o serie de factori (nivelul de preg.tire al utilizatorului, gradul de informare general. sau specific. in domeniul respectiv, timpul de care dispune pentru receptarea .i interpretarea informa.iei primite etc.). h) Cu caracter dinamic adic. s. indice evolu.ia .i modific.rile informa.iilor, varia.ia lor in timp, necesitatea permanent. de a fi .la zih; j) Cu un cost redus acesta fiind elementul in func.ie de care se stabile.te limita de eficien.. a informa.iei (exceptand informa.iile obligatorii solicitate pentru a satisface cerin.ele fiscale, organizarea celorlalte categorii de informa.ii r.mane la latitudinea intreprinderii). Cele dou. mari categorii de surse in baza c.rora se formeaz. informa.ia economic. la nivelul intreprinderii sunt: a) Surse interne, reprezentand informa.iile generate de procesele proprii intreprinderii de alocare .i consum. Informa.iile interne reflect. func.ionarea propriu-zis. a sistemului, st.rile acestuia furnizate de documentele de sintez.: bilan.ul contabil, contul de profit .i pierdere .i anexele la bilan.. Principalele informa.ii interne se refer. la produc.ie, distribu.ie, calitate, costuri, utilizare a factorilor de produc.ie etc. .i se reg.sesc in sistemul informa.ional intern al intreprinderii. Alte surse interne sunt: contabilitatea de gestiune, contractul de management, programele de fabrica.ie, normele, tehnologiile de fabrica.ie sau asamblare etc. b) Surse externe care includ informa.iile privind conjunctura pie.ei interne .i interna.ionale, performan.ele concuren.ei, progresul tehnic in domeniul de activitate respectiv, rata infla.iei, dinamica indicatorilor macroeconomici, rata dobanzii, pre.ul resurselor, informa.iile bursiere, legisla.ia fiscal. .i economic. etc. Informa.iile externe servesc intreprinderii in orientarea activit..ii .i dimensionarea obiectivelor intr-un anumit context concuren.ial. Sursele externe sunt asigurate prin urm.toarele mijloace: - reviste, cotidiane, periodice; 23 - colocvii, simpozioane, conferin.e, congrese; - saloane, expozi.ii, targuri; - centre de documentare, brevete de inven.ii; - organisme furnizoare de informa.ii de sintez. (agen.ii regionale de informare .tiin.ific. .i tehnic., camere de comer. .i industrie, institute na.ionale de statistic., organisme de consultan.., agen.ii na.ionale de cercetare .i informare); - vizite, intalniri, rela.ii cu clien.ii, furnizorii .i concuren.ii; - buletine bursiere. 2.2 Tipuri de indicatori Num.rul mare de indicatori intalni.i in analiza economico-financiar. precum .i diversitatea formelor de exprimare reclam. clasificarea acestora. a) Dup. etapa in care apar in procesul de cunoa.tere, indicatorii pot fi: primari sau deriva.i. Indicatorii primari se ob.in in cadrul prelucr.rii primare a datelor statistice ca urmare a procesului de centralizare a datelor unei observ.ri statistice. Ei au con.inut .i form. concret. de exprimare. Din aceast. cauz. indicatorii primari se mai numesc .i indicatori absolu.i. Pentru a in.elege corect sensul de indicatori primari trebuie ar.tat faptul c. se pot intalni in practic. mai multe cazuri: - indicatori primari care se ob.in de regul. la nivelul unit..ilor complexe ca sum. a unor componente. - indicatori primari ob.inu.i prin agregarea unor valori individuale cu acela.i con.inut calculate la treptele ierarhice inferioare. - indicatori primari ob.inu.i direct din observare atunci cand se face un studiu monografic al unei unit..i statistice. Indicatorii deriva.i se ob.in in faza de prelucrare statistic. a m.rimilor absolute prin aplicarea unor metode .i procedee variate provenind din statistic. sau apar.inand altor discipline (compara.ii, abstractiz.ri, generaliz.ri). Au menirea de a face posibil. analiza aspectelor calitative ale fenomenelor .i proceselor cercetate. In acest scop exprim. urm.toarele: - leg.turile de interdependen.. dintre fenomene; - rela.ii calitative dintre diferitele caracteristici, p.r.i ale unei colectivit..i sau fenomene ce se g.sesc intr-un anumit grad de dependen..; - gradul .i forma de varia.ie a caracteristicilor cercetate; - tendin.a obiectiv. de manifestare a fenomenelor; - valorile tipice care se formeaz. in mod obiectiv in cadrul unei perioade de timp sau in dinamic.; - rolul .i contribu.ia diferi.ilor factori la formarea .i modificarea m.rimii unui fenomen economic. De regul., indicatorii deriva.i se ob.in prin aplicarea unor metode de comparare sau estimare. Metodele de estimare sunt folosite pentru a putea m.sura gradul de influen.. al diferi.ilor factori asupra fenomenului analizat. Astfel, recurgand la ajutorul unor func.ii matematice, se poate m.sura prin una sau mai multe ecua.ii, dependen.a unei caracteristici de factorii care o determin. sau in func.ie de timp. b) Dup. modul in care sunt caracterizate fenomenele, indicatorii pot fi separa.i in analitici .i sintetici. 24 Indicatorii sintetici provin din faptul c. se opereaz. cu elemente variabile. In consecin.. trebuie g.site valori care s. sintetizeze intr-o singur. expresie numeric. un num.r de valori individuale diferite. Ele trebuie s. indeplineasc. condi.ia de a fi semnificative fa.. de valorile intrate in calcul. Ca urmare, ace.tia trebuie s. fie completa.i cu indicatori analitici care s. m.soare fie varia.ia valorilor individuale, fie contribu.ia factorilor de influen... Indicatorii sintetici se pot ob.ine, fie ca o sum. de variabile independente calculate la nivelul structurilor ierarhice, fie ca un produs de factori independen.i. c) Dup. modul in care pot descrie fenomenele se intalnesc: - m.rimi absolute; - m.rimi relative; - m.rimi medii; - indici .i ecua.ii de estimare. M.rimile absolute se ob.in ca indicatori totalizatori la nivelul grupelor sau al intregului ansamblu. Se ob.in prin opera.ia de agregare f.r. ca aceasta s. se reduc. la un simplu calcul de insumare. Datorit. complexit..ii indicatorilor este necesar s. se elaboreze metodologii specifice de grupare a datelor incepand cu elementele componente, continuand cu nivelurile ierarhice de conducere .i decizie .i ajungand la intregul ansamblu. Indicatorii sintetici absolu.i se caracterizeaz. prin aceea c. sunt exprima.i in unit..i de m.suri insumabile .i pot fi considera.i independen.i in raport cu al.i indicatori. Unit..ile de m.sur. pot fi: - fizice sau naturale (buc..i, metri, tone etc.); - natural-conven.ionale (combustibil conven.ional etc.); - de timp (ore, zile etc.); - valorice (pre. unitar, pre. de deviz, tarif etc.). Indicatorii absolu.i pot fi constitui.i sub form. de sistem prin care se dimensioneaz. volumul grupelor .i al colectivit..ii generale. In continuarea procesului de prelucrare, din indicatorii absolu.i, cu scopul de a ob.ine informa.ii noi, se calculeaz. indicatori deriva.i. Cei mai simpli dintre ace.tia sunt indicatorii relativi. Datorit. complexit..ii deosebite .i a domeniului larg de utilizare, indicatorii calcula.i sub form. de m.rimi relative vor fi detalia.i in continuare. 2.3 Indicatori relativi Indicatorii relativi se ob.in prin aplicarea unui model de compara.ie sub form. de raport. In analiza economico-financiar., prin m.rime relativ. se in.elege rezultatul raport.rii a doi indicatori absolu.i. Valoarea aflat. la num.r.torul raportului se nume.te indicator raportat, iar cel plasat la numitor, baz. de raportare (compara.ie). M.rimile relative nu prezint. in general dificult..i de calcul. Acestea pot ap.rea din incomparabilitatea datelor sau in leg.tur. cu baza de compara.ie. In principal, pentru calculul unei m.rimi relative, trebuie respectate trei cerin.e: - intre termenii compara.i s. existe o leg.tur. fireasc. de condi.ionare sau dac. este posibil chiar de cauzalitate, care s. poat. fi exprimat. printr-o rela.ie matematic. simpl. sau complex.; - termenii compara.i s. fie cu adev.rat compatibili din punct de vedere al sferei de cuprindere, metodologiei de calcul etc.; 25 - baza de compara.ie s. aib. o anumit. semnifica.ie in evolu.ia fenomenului studiat. Alegerea bazei de raportare se face in func.ie de scopul compar.rii. Aceast. problem. se rezolv. diferit in func.ie de felul m.rimilor relative calculate. De pild., dac. se face compara.ia in timp (in dinamic.) se poate alege o baz. fix., respectiv un an reprezentativ in evolu.ia fenomenului studiat sau o baz. variabil. (mobil.) care de regul. este anul precedent. Alegerea formei de exprimare se face astfel incat m.rimile relative s. fie sugestive. Pot fi folosite in acest scop: procente, coeficien.i, promile, prodecimi, procentimi. Folosirea coeficien.ilor se face atunci cand ordinul de m.rime al celor doi indicatori este apropiat iar num.r.torul este mai mare decat numitorul. In func.ie de scop .i informa.iile existente, in analiza economico-financiar. se opereaz. cu urm.toarele tipuri de m.rimi relative: - m.rimi relative de structur.; - m.rimi relative de coordonare sau coresponden..; - m.rimi relative ale dinamicii; - m.rimi relative ale planific.rii; - m.rimi relative ale intensit..ii. M.rimile relative de structur. se pot calcula de fiecare dat. cand s-a aplicat metoda grup.rii prezentat. in capitolul anterior, prin urmare calculul lor este posibil atunci cand colectivitatea este separat. pe dou. sau mai multe grupe. De exemplu, in cazul in care o colectivitate este imp.r.it. in grupe, se pot calcula m.rimi relative de structur., cu sensul de ponderi, greut..i specifice sau raportand indicatorii absolu.i calcula.i pe grupe, la acela.i indicator calculat pe total colectivitate. M.rimile relative de structur. se reprezint. grafic printr-o diagram. de structur. care poate fi: - dreptunghiul de structur.; - p.tratul de structur.; - cercul sau semicercul de structur.. M.rimile relative de coordonare sau de coresponden.. se folosesc pentru a compara dou. grupe ale unei colectivit..i, situate in spa.ii diferite dar coexistand in acela.i timp. Prin urmare, ori de cate ori este posibil calculul m.rimilor relative de structur., se pot stabili .i indicatori relativi de coordonare. Stabilirea m.rimilor relative de coordonare presupune imp.r.irea colectivit..ii in dou. sau mai multe grupe. M.rimile relative de coordonare se reprezint. grafic prin benzi .i coloane, stabilind in acest fel rela.iile care exist. intre diferitele p.r.i ale unei colectivit..i. Cand m.rimile relative de coordonare se folosesc in studiul varia.iei teritoriale (jude.e, regiuni geografice etc.) se reprezint. grafic prin cartograme .i cartodiagrame. M.rimile relative ale dinamicii se folosesc in scopul caracteriz.rii evolu.iei in timp a fenomenului analizat. Ca urmare se calculeaz. in cazul in care exist. dou. valori ale aceluia.i indicator inregistrat in perioade diferite de timp. In func.ie de baza de compara.ie aleas. se pot calcula: a) M.rimi relative ale dinamicii cu baz. fix. folosind rela.ia: b) M.rimi relative ale dinamicii cu baz. mobil. (variabil. sau in lan.) stabilite pe 26 baza rela.iei: In primul caz se poate stabili, pe baza m.rimilor relative ale dinamicii calculate, cuantumul modific.rilor fa.. de o baz. de referin.. semnificativ., iar in cel de-al doilea caz ritmicitatea cu care se modific. fenomenul studiat. Intre m.rimile relative ale dinamicii prezentate se poate stabili urm.toarea rela.ie: unde ƒ® este simbolul produsului. Rela.ia permite determinarea m.rimilor relative ale dinamicii cu baz. fix. cand se cunosc cele cu baz. in lan.. Egalitatea se verific. numai cand m.rimile relative sunt calculate sub form. de coeficient. In activitatea economico-social. m.rimea relativ. de dinamic. se nume.te indice. M.rimile relative ale dinamicii se exprim. sub form. de coeficient .i in mod frecvent procentual. In publica.iile de specialitate pentru m.rimile relative ale dinamicii cu baz. fix. calculate pentru un num.r mare de ani (rezultand serii cronologice) in dreptul anului luat ca baz. se trece 100%. Se reprezint. grafic prin cronograme (histograme). M.rimile relative ale planific.rii se calculeaz. la nivelul unit..ilor economice, fiind necesar. elaborarea unor programe de aprovizionare, produc.ie .i desfacere pe termene diferite de timp. Calculul m.rimilor relative ale planific.rii presupune prelucrarea din eviden.ele intreprinderii analizate, a informa.iilor referitoare la: - nivelul fenomenului analizat intr-o perioad. de baz. x0; - nivelul planificat (programat) al aceluia.i fenomen intr-o perioad. curent. xp; - nivelul realizat al acestuia in perioada curent. x1. Din compararea sub form. de raport a celor trei indicatori rezult. m.rimi relative ale planific.rii: - coeficient al planific.rii: - m.rime relativ. a indeplinirii m.rimilor planificate: - coeficientul al realiz.rilor: - m.rime relativ. a dinamicii: Intre cei trei coeficien.i se poate stabili rela.ia: De cele mai multe ori m.rimile relative ale planific.rii se exprim. procentual. Adesea se re.ine numai valoarea ce dep..e.te 100, ar.tand procentul de dep..ire al planific.rii sau de cre.tere programat. 27 M.rimile relative de intensitate se calculeaz. ca raport intre doi indicatori absolu.i de natur. diferit., intre care exist. o rela.ie de interdependen... Un exemplu de m.rime relativ. de intensitate poate fi nivelul productivit..ii muncii w, calculat. ca raport intre volumul produc.iei Q .i timpul de munc. consumat pentru producerea acestuia T: In general o m.rime relativ. de intensitate poate fi calculat. potrivit rela.iilor: Cele dou. m.rimi introduse in raport yi .i zi sunt caracteristici primare, inregistrate direct prin observare, iar raportul xi, calculat pe fiecare unitate de observare, este o caracteristic. secundar. (derivat.). Semnifica.ia acestei caracteristici const. in aceea c. exprim. cate unit..i din valoarea caracteristicii yi revin la o unitate a valorii caracteristicii zi. Din rela.iile de mai sus rezult. c. yi depinde de doi factori: unul de natur. extensiv. (cantitativ.) zi care poate fi asimilat frecven.elor absolute .i prin urmare este direct insumabil, respectiv unul de natur. intensiv. (calitativ.) xi care nu poate fi insumat direct. Pentru a calcula nivelul caracteristicilor xi pe ansamblu, se raporteaz. nivelul totalizat al caracteristicilor Y .i Z, potrivit rela.iilor: M.rimile de intensitate au largi aplica.ii in industrie (coeficientul automatiz.rii, utiliz.rii intensive, extensive a mijloacelor fixe sau a suprafe.elor de produc.ie), dar .i in alte domenii economice. In concluzie m.rimile relative au largi aplica.ii in toate domeniile vie.ii economice, calculul lor permi.and aprofundarea analizei fenomenelor studiate. Se impune ca la interpretarea lor s. se urm.reasc. .i nivelul indicatorilor absolu.i din care s-au calculat, precum .i corela.ia cu cat mai mul.i indicatori afla.i in rela.ii de condi.ionare reciproc.. Indicatorii utiliza.i in analiza economico-financiar. sunt extrem de numero.i .i cu metodologii variate de calcul sub form. de m.rimi relative, medii, indicatori ai varia.iei absolute, indici ce caracterizeaz. corela.ia etc. Fiecare dintre ace.ti indicatori exprim. anumite tr.s.turi ale colectivit..ii .i numai prin utilizarea combinat. a indicatorilor absolu.i .i deriva.i se ajunge la cunoa.terea multilateral. a fenomenelor economice .i financiare derulate in cadrul intreprinderii. Aplica.ii rezolvate 1. O societate comercial. dispune de o re.ea de distribu.ie organizat. pe trei puncte de desfacere. Referitor la incas.rile realizate de acestea se cunosc urm.toarele date cuprinse in tabelul 2.3. 28 Tabelul 2.3 Punct de desfacere Incas.ri Perioada de baz. (0) (%) Perioada curent. (1) (mii lei) Planificate (p) (%) A 102 5100 106 B 138 6840 102 C 115 3760 114 Se cere: a) Procentul total al incas.rilor planificate; b) Procentul total al incas.rilor realizate; c) Dinamica incas.rilor pe fiecare punct .i pe total; d) S. se reprezinte grafic structura incas.rilor, in perioada de baz. .i in perioada curent.; e) S. se analizeze muta.iile structurale. Rezolvare: a) Pentru determinarea procentului total al incas.rilor planificate, trebuie ob.inute valorile planificate ale incas.rilor pornind de la nivelul curent al acestora, pe fiecare punct de desfacere. Astfel, se stabile.te procentul K1/p al incas.rilor curente fa.. de planific.ri sub forma: Pe total: b) Pentru determinarea procentul total al incas.rilor realizate trebuie determinate incas.rile aferente perioadei de baz. astfel: Pe total: 29 c) Dinamica incas.rilor pe fiecare punct de lucru se stabile.te ca raport intre valoarea curent. a incas.rilor .i valoarea aferent. perioadei de baz. astfel: Pe total: Verificare: Structura incas.rilor este prezentat. in tabelul 2.4. Tabelul 2.4 Punct de desfacere Valoarea incas.rilor (mii lei) Structura incas.rilor (%) 0 1 0 1 A 4716,98 5100 37,90 32,48 B 4859,33 6840 39,05 43,57 C 2868,03 3760 23,05 23,95 TOTAL 12444,34 15700 100,00 100,00 d) Reprezentarea grafic. se face prin dreptunghiul de structur. ca in figura 2.1. Figura 2.1 Structura incas.rilor (%) e) In scopul stabilirii muta.iilor structurale in tabelul 2.5 sunt prezentate valorile incas.rilor. 30 Tabelul 2.5 Punct de desfacere Valoarea incas.rilor 0 1 p mii lei % mii lei % mii lei % A 4716,98 37,90 5100 32,48 4811,32 32,47 B 4859,33 39,05 6840 43,56 6705,88 45,27 C 2868,03 23,05 3760 23,94 3298,24 22,26 TOTAL 12444,34 100 15700 100 14815,44 100 In perioada 0 considerat. baz. de compara.ie vanz.rile cele mai mari erau inregistrate la magazinul B (39,05%) fiind urmat de magazinul A (37,90%) respectiv C (23,05%). Insumate vanz.rile celor trei magazine erau de 12444,34 mii lei. Avand in vedere volumul vanz.rilor, societatea a planificat o cre.tere a acestora la valoarea de 14815,44 mii lei f.r. schimb.ri structurale majore. Astfel s-a urm.rit o consolidare a magazinului B (45,27%) .i o men.inere a celorlalte dou. (32,47% in cazul lui A .i 22,26% pentru C). Din punct de vedere al realiz.rilor se constat. indeplinirea .i chiar dep..irea volumului planificat al vanz.rilor, cuantumul acestora situandu-se la 15700 mii lei. De asemenea se constat. unele diferen.e structurale fa.. de previziuni. In cazul magazinului B nu a fost atins. ponderea planificat. de 45,27%, ob.inand 43,56% din totalul vanz.rilor realizate. Totu.i ponderea vanz.rilor acestui magazin se situeaz. peste cota aferent. bazei de compara.ie. In cazul magazinului A a fost indeplinit. cota de participare la vanz.ri aceasta fiind de 32,48%. O alt. situa.ie s-a inregistrat in cazul magazinului C pentru care s-a propus o cot. de participare la vanz.ri de 22,26% .i s-a realizat 23,94%, valoare superioar. bazei de compara.ie. Pe ansamblu se poate aprecia activitatea de comercializare ca fiind favorabil.. 2. Se cunosc urm.toarele date referitoare la produc.ia ob.inut. de dou. societ..i comerciale (tabelul 2.6): Tabelul 2.6 Societate comercial. Produc.ia in perioada curent. (1) (lei) Dinamica produc.iei (%) Num.r de salaria.i in perioada de baz. (0) A 245000 120 22 B 84100 88 12 TOTAL 329100 ... 34 Se cere: a) Dinamica produc.iei pe total; b) S. se stabileasc. m.rimile relative permise de datele din enun.; c) Valoarea m.rimilor de intensitate pe fiecare societate comercial.. Rezolvare: a) Pentru stabilirea dinamicii produc.iei pe total trebuie determinat. valoarea acesteia in perioada de baz. pentru fiecare societate, cu ajutorul rela.iei: 31 Produc.ia a crescut cu 9,79% in perioada curent. fa.. de baza de compara.ie. b) Pe baza datelor din enun. se mai pot calcula: - m.rimi relative de structur., atat pentru produc.ie cat .i pentru num.rul de salaria.i, rezultatele fiind prezentate in tabelul 2.7. Tabelul 2.7 Societate Produc.ia in perioada curent. (lei) Structura produc.iei (%) Num.r salaria.i in perioada de baz. Structura salaria.ilor (%) A 245000 74,44 22 64,71 B 84100 25,56 12 35,29 TOTAL 329100 100 34 100 - m.rimi relative de coordonare pentru produc.ie .i num.rul de salaria.i: - produc.ie: - num.r de salaria.i: c) Ca m.rime relativ. de intensitate se poate calcula productivitatea medie in perioada de baz., pe fiecare agent economic .i pe total, rezultatele fiind prezentate in tabelul 2.8. Tabelul 2.8 Societate Produc.ia in perioada de baz. Qi (lei) Num.r mediu de salaria.i in perioada de baz. Ni Productivitatea medie in perioada de baz. wi (lei/pers.) A 204166,66 22 9280,30 B 95568,18 12 7964,09 TOTAL 299734,84 34 8815,73 32 Aplica.ii propuse 1. Care sunt cerin.ele adresate informa.iilor utilizate in analiza economicofinanciar.' 2. Ce surse de informa.ii sunt utilizate in cazul analizei resurselor umane ale intreprinderii' 3. Cum se clasific. informa.iile din punct de vedere al modului de organizare a inregistr.rii .i prelucr.rii' 4. Enumera.i principalele surse de informa.ii utilizate pentru efectuarea analizei economico-financiare. 5. Activitatea de comercializate a unei intreprinderi este caracterizat. de datele din tabelul 2.9. Tabelul 2.9 Pie.e de desfacere Structura cifrei de afaceri in perioada de baz. (1) (%) Cifra de afaceri planificat. (%) Dinamica cifrei de afaceri (%) A 34 115 102 B 23 106 96 C 43 122 115 Se cere: a) Procentul total al incas.rilor planificate; b) Dinamica cifrei de afaceri pe total; c) Procentul indeplinirii vanz.rilor planificate pe fiecare agent economic .i pe total; d) S. se reprezinte grafic m.rimile relative ale planific.rii. 6. Pentru o intreprindere se cunosc urm.toarele date cuprinse in tabelul 2.10 referitoare la activitatea de produc.ie: Tabelul 2.10 Sec.ia Produc.ia in perioada curent. (buc.) Num.r de salaria.i in perioada curent. Dinamica produc.iei (%) A 360000 42 97 B 157600 24 108 Se cere: a) Dinamica produc.iei pe total; b) Productivitatea muncii la nivel de sec.ie .i pe total in perioada curent.; c) S. se stabileasc. ce alte tipuri de m.rimi relative se pot calcula pe baza datelor; d) S. se reprezinte grafic produc.ia in perioada curent., in func.ie de productivitatea medie a muncii .i num.rul de salaria.i. 33 CAPITOLUL 3 Analiza activit..ii de produc.ie .i comercializare 3.1 Sistemul indicatorilor valorici utiliza.i pentru caracterizarea activit..ii de produc.ie .i comercializare Teoria .i practica economic. recomand. utilizarea unui sistem de indicatori valorici al c.ror con.inut informa.ional permite sesizarea .i comensurarea unor aspecte definitorii privind aprecierea dimensiunilor activit..ii intreprinderii, evaluarea rezultatelor .i performan.elor sale comerciale.Principalii indicatori folosi.i sunt: a) Cifra de afaceri CA, reprezint. suma total. a veniturilor din vanzarea produselor intr-o anumit. perioad. de timp. b) Produc.ia fabricat. Qf, reprezint. valoarea bunurilor realizate destinate vanz.rii, precum .i contravaloarea lucr.rilor .i serviciilor executate pentru ter.i; c) Valoarea ad.ugat. VA, prezint. plusul realizat de intreprindere prin activitatea de produc.ie .i comercializare .i se determin. in mod sintetic ca diferen.. intre volumul total de activitate .i consumurile provenind de la ter.i; d) Produc.ia exerci.iului Qe, reflect. volumul total al activit..ii productive intr-o anumit. perioad. (de regul. exerci.iu financiar). Este format. din produc.ia vandut., varia.ia produc.iei stocat. respectiv produc.ia efectuat. in scopuri proprii .i capitalizat.. Pentru a caracteriza situa.ia general. a activit..ii de produc.ie .i comercializare a unei intreprinderi se au in vedere urm.toarele aspecte: - compararea obiectivelor prev.zute prin bugetul de venituri .i cheltuieli cu realiz.rile perioadei precedente; - stabilirea gradului de realizare a obiectivelor prev.zute; - identificarea cauzelor care au determinat abateri fa.. de prevederi; - stabilirea m.surilor care se impun pentru corectarea situa.iilor nefavorabile .i permanentizarea aspectelor pozitive. Analiza situa.iei generale a activit..ii de produc.ie .i comercializare la nivelul intreprinderii, se poate realiza prin mai multe modalit..i descrise in continuare. A. Indicii indicatorilor valorici Aprecierea situa.iei unei intreprinderi se realizeaz. .inand seama de corela.iile normale care trebuie s. existe intre principalii indicatori valorici: - indicele cifrei de afaceri mai mare decat indicele produc.iei fabricate; Aceasta inseamn. o reducere a stocurilor de produse finite in depozit fa.. de nivelul de compara.ie; - indicele produc.iei fabricate mai mare decat indicele produc.iei exerci.iului. In acest caz rezult. reducerea stocurilor de produse in curs de executare in limitele desf..ur.rii normale a activit..ii; - indicele valorii ad.ugate mai mare decat indicele produc.iei exerci.iului. Rezult. reducerea ponderii consumurilor de la ter.i in volumul total de activitate, indeosebi 34 pe seama cheltuielilor materiale. B. Raportul static dintre indicatorii valorici Raportul static se determin. pe baza m.rimilor absolute ale indicatorilor valorici. Permite caracterizarea evolu.iei elementelor care diferen.iaz. cei doi indicatori valorici lua.i in calcul. Principalele rapoarte statice construite cu ajutorul indicatorilor valorici men.iona.i sunt: - raportul dintre cifra de afaceri .i produc.ia fabricat., reflect. modificarea stocurilor de produse finite .i a altor venituri (exclusiv cele financiare .i excep.ionale): - raportul dintre produc.ia fabricat. .i produc.ia exerci.iului, reflect. evolu.ia stocurilor de produc.ie aflat. in diferite stadii de fabrica.ie: - raportul dintre valoarea ad.ugat. .i produc.ia exerci.iului, elementul care diferen.iaz. termenii fiind format din consumurile de la ter.i: C. Raportul dinamic dintre indicatorii valorici Raportul dinamic se stabile.te pe baza indicilor indicatorilor valorici (cu baz. fix.) .i caracterizeaz. evolu.ia comparativ. a acestora fa.. de un anumit criteriu. Principalele rapoarte dinamice sunt: - raportul dintre indicele cifrei de afaceri .i indicele produc.iei fizice, reflect. rela.ia dintre ritmul vanz.rilor .i ritmul fabrica.iei respectiv finaliz.rii produc.iei: - raportul dintre indicele produc.iei fizice .i indicele produc.iei exerci.iului, reflect. leg.tura dintre ritmul finaliz.rii produc.iei .i evolu.ia volumului total de activitate: - raportul dintre indicele valorii ad.ugate .i indicele produc.iei exerci.iului, reflect. sporirea sau sc.derea gradului de prelucrare a consumurilor de la ter.i: 3.2 Analiza cifrei de afaceri 3.2.1 Cifra de afaceri . defini.ie, mod de determinare Cifra de afaceri este socotit. ca fiind indicatorul fundamental al volumului de activitate desf..urat. un agent economic. Se reg.se.te in toate sistemele de indicatori folosi.i in diagnosticarea .i evaluarea economic. a intreprinderii. Cifra de afaceri poate fi definit. ca fiind totalitatea veniturilor inregistrate din vanzarea produc.iei .i m.rfurilor intr-o anumit. perioad. de timp. Conform 35 Regulamentului de aplicare a Legii contabilit..ii 82/1991, cifra de afaceri se calculeaz. prin insumarea veniturilor din livr.ri de bunuri, executarea de lucr.ri .i prestarea de servicii, mai pu.in rabaturile .i alte reduceri acordate clien.ilor. Rezult. din acest mod de calcul faptul c., in cifra de afaceri nu se includ veniturile financiare .i excep.ionale. Conceptual cifra de afaceri mai poate avea .i urm.toarele forme, fiecare dintre acestea avand un anumit con.inut informa.ional: - cifra de afaceri incasat. reprezint. valoarea total. a incas.rilor intreprinderii intr-o anumit. perioad. de timp, ca urmare a vanz.rilor de produse .i m.rfuri .i se poate stabili pe baza rulajului creditor al contului 411 .Clien.ih, corectat cu taxa pe valoarea ad.ugat. aferent.; - cifra de afaceri minim. CAmin reprezint. suma vanz.rilor care permite acoperirea cheltuielilor variabile aferente .i a tuturor cheltuielilor fixe ale intreprinderii. in care Cf suma cheltuielilor fixe; cv cheltuieli variabile la 1 leu cifr. de afaceri. - cifra de afaceri de realizat CAr presupune calculul valorii estimate a cifrei de afaceri in condi.iile unor restric.ii impuse. Acestea se refer. la capitalul social Cs, rata de cre.tere a dividendelor Rd, cota de repartizare a profitului net pentru autofinan.are caf, cota de impozit pe profit Ci .i rata rentabilit..ii resurselor consumate Rrc. .inand cont de acestea, cifra de afaceri de realizat in condi.iile restric.iilor men.ionate devine: - cifra de afaceri medie pe unitatea de produs . Echivaleaz. cu pre.ul mediu de vanzare pe unitatea de produs, sau tariful mediu pe unitatea de presta.ie: in care CAi cifra de afaceri pe tipuri de produse sau activit..i; qi volumul fizic al produc.iei vandute pe tipuri de produse sau activit..i; - cifra de afaceri marginal. CAim reprezint. venitul aferent unei unit..i adi.ionale de produs: 3.2.2 Determinarea valorii reale a cifrei de afaceri Pentru aprecierea corect. a dinamicii performan.elor comerciale ale unei intreprinderi, se impune operarea cu cifra de afaceri evaluat. in pre.uri comparabile. Necesitatea acestui demers este generat. de faptul c. determinarea cifrei de afaceri pe baza datelor din contabilitatea financiar., in contul de profit .i pierdere se face in pre.uri curente. Pentru realizarea acestui obiectiv este necesar ca indicatorii s. fie corecta.i cu indicele pre.urilor. Aplicarea acestui procedeu in cazul cifrei de afaceri, conduce la determinarea valorii reale a acesteia: 36 in care CA cifra de afaceri curent.; CAr cifra de afaceri real.; Ip indicele pre.urilor. Rata medie de cre.tere a cifrei de afaceri real. se calculeaz. cu rela.ia: in care RCA rata medie de cre.tere a cifrei de afaceri; Rp rata medie de cre.tere a pre.urilor. 3.2.3 Analiza dinamicii .i structurii cifrei de afaceri Analiza evolu.iei in timp a vanz.rilor se impune a fi realizat. pe total intreprindere sau pe produse. Procedeele de analiz. recomandate in acest scop sunt: a) Modific.rile absolute pe total .i pe elemente (ca diferen.. intre valorile efective .i cele ale bazei de compara.ie): b) Indicii cu baz. fix., in lan. sau medii calcula.i pe total sau componente: c) Rata de evolu.ie a cifrei de afaceri: Cifra de afaceri a unei intreprinderi poate fi analizat. structural in func.ie de diverse criterii de grupare a vanz.rilor, cum ar fi: produse, clien.i, pie.e de desfacere, faze ale ciclului de via.. etc. Pentru a caracteriza evolu.ia structurii vanz.rilor intreprinderii se pot utiliza urm.toarele procedee de analiz.: a) Ponderile componentelor cifrei de afaceri gi: in care CA cifra de afaceri total.; CAi vanz.rile aferente elementului de structur. i. Informa.iile furnizate de acest procedeu de analiz. se refer. la principalele elemente componente ale cifrei de afaceri, evolu.ia in timp a acestora etc. b) Coeficientul de concentrare G: in care n reprezint. num.rul de termeni ai seriei. Cazuri posibile: - G = 0 dac. elementele componente au pondere egal. in structura cifrei de 37 afaceri; - in cazul in care una sau mai multe componente de.in o pondere mare in totalul vanz.rilor; - are semnifica.ia unei distribu.ii relativ echilibrat. a vanz.rilor pe componentele luate in calcul. c) Coeficientul Herfindhal H: Cazuri posibile: - H = 1 cand cifra de afaceri este format. dintr-o singur. component.; - dac. elementele componente contribuie in aceea.i m.sur. la formarea cifrei de afaceri; - cand gradul de concentrare este ridicat; - in cazul in care exist. o distribu.ie relativ echilibrat. a acestora. 3.2.4 Analiza factorial. a cifrei de afaceri In analiza factorial. a cifrei de afaceri se utilizeaz. mai multe metode care au rolul de a pune in eviden.. influen.a diferi.ilor factori. In activitatea practic. de analiza a cifrei de afaceri un model frecvent utilizat se stabile.te pornind de la un mod simplu de determinare: in care q volumul fizic al produc.iei vandute; p pre.ul mediu unitar de vanzare. In general intreprinderile dispun de date privind vanz.rile pe produse, clien.i, grupe de produse, pie.e de desfacere, zone geografice etc. De asemenea se cunosc pre.urile de vanzare unitare rezultate din aplicarea unor metode de calcula.ie, utilizand date din contabilitatea de gestiune. Alte modele de analiz. aplicabile in func.ie de obiectul de activitate al intreprinderii, scopul .i obiectivele analizei sunt: in care Ns num.r mediu de salaria.i; Qf produc.ia fabricat.; in care Mf valoarea medie anual. a mijloacelor fixe; grad de inzestrare tehnic. a muncii; randamentul mijloacelor fixe. in care T fond total de timp de munc.; 38 CAh cifra de afaceri medie orar.. in care num.r mediu de ore lucrare de un salariat intr-un an; 3.2.5 Influen.a modific.rii cifrei de afaceri asupra performan.elor economicofinanciare ale intreprinderii Cifra de afaceri ca valoare, se reflect. in urm.torii indicatori ai performan.elor economico-financiare ale intreprinderii: a) Suma profitului aferent cifrei de afaceri: in care p0 profitul mediu la 1 leu cifr. de afaceri. b) Valoarea ad.ugat. la 1 leu cifr. de afaceri: in care va0 valoarea medie ad.ugat. la 1 leu cifr. de afaceri. c) Eficien.a activelor imobilizate: in care Ai volumul activelor imobilizate. d) Eficien.a mijloacelor fixe (cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe): in care Mf valoare mijloacelor fixe. e) Eficien.a activelor circulante (cifra de afaceri la 1000 lei active circulante): in care Ac volumul activelor circulante. f) Eficien.a stocurilor (ca element de baz. al activelor circulante): in care S reprezint. stocurile. g) Rata de rentabilitate financiar. a capitalurilor permanente sau proprii ale intreprinderii: in care Cp, Cpr sunt capitalurile permanente respectiv proprii. h) Rata de rentabilitate economic.: i) Capacitatea de autofinan.are: 39 in care k reprezint. cota din profit repartizat. pentru majorarea capitalurilor proprii ale intreprinderii; 3.3 Analiza valorii ad.ugate 3.3.1 Valoarea ad.ugat. - defini.ie, mod de determinare Valoarea ad.ugat. VA reprezint. surplusul de incas.ri peste totalul consumurilor provenind de la ter.i, respectiv bog..ia creat. prin valorificarea resurselor materiale, umane, financiare .i de mediu ale intreprinderii. Valoarea ad.ugat. net. VAn exprim. bog..ia nou creat. intr-o perioad. .i se determin. prin deducerea cheltuielilor cu amortizarea din valoarea ad.ugat.. Valoarea ad.ugat., se poate determina cu ajutorul a dou. metode: a) Metoda sintetic., prin care din produc.ia exerci.iului Qe se scad consumurile intermediare Ci: In cazul intreprinderilor care desf..oar. .i activitate de comer., valoarea ad.ugat. se determin. considerand .i marja comercial. Mc (diferen.a dintre valoarea m.rfurilor vandute .i costul acestora) potrivit rela.iei: b) Metoda de reparti.ie (aditiv.) insumeaz. urm.toarele elemente: - cheltuieli cu personalul; - cheltuieli cu asigur.rile .i protec.ia social.; - impozite .i taxe (exclusiv impozit pe profit); - amortiz.ri .i provizioane; - rezultat din exploatare. Analiza valorii ad.ugate vizeaz. dinamica acesteia, realizarea nivelului prev.zut .i explicarea modific.rii in scopul stabilirii direc.iilor de ac.iune in viitor. 3.3.2 Analiza dinamicii .i structurii valorii ad.ugate Procedeele de analiz. in acest caz sunt: a) Modific.rile absolute pe total sau elemente componente: b) Indicii cu baz. fix., in lan. sau medii calcula.i pe total sau componente: c) Rate ale valorii ad.ugate: c.1) Rata varia.iei valorii ad.ugate: Raportul pune in eviden.. modificarea procentual. a valorii ad.ugate fa.. de baza de compara.ie. c.2) Gradul de integrare al activit..ii intreprinderii: 40 Eviden.iaz. contribu.ia adus. de intreprindere la realizarea produsului finit. Inregistreaz. valori mai mari in sectorul industrial .i mai reduse in sectorul distribu.iei. In cazul in care gradul de integrare se apropie de 1, atunci in intreprindere se realizeaz. un num.r mare de etape necesare pentru ob.inerea produsului finit. c.3) Ratele de remunerare ale participan.ilor la formarea valorii ad.ugate, determinate pe baza figurii 3.1: - rata de remunerare a ac.ionarilor: - rata de remunerare a creditorilor: - rate de remunerare a factorului uman: - rata de remunerare a statului: - rata de remunerare a intreprinderii: Trebuie men.ionat faptul c. studierea ratelor prezentate mai sus se realizeaz. in paralel cu al.i indicatori de eficien... Se apreciaz. ca fiind favorabil. situa.ia in care ritmul de cre.tere al valorii ad.ugate este devansat de majorarea profitului net. 3.3.3 Analiza factorial. a valorii ad.ugate Acest tip de analiz. permite punerea in eviden.. a factorilor care au Fig. 3.1 Reparti.ia valorii ad.ugate intre partenerii intreprinderii 41 determinat modificarea valorii ad.ugate, precum .i direc.iile in care trebuie s. se ac.ioneze in viitor. Cateva modele factoriale de analiz. frecvent utilizate sunt: productivitate medie a muncii (exprimat. prin produc.ia exerci.iului). in care randamentul mijloacelor fixe active (exprimat cu ajutorul produc.iei exerci.iului). 3.3.4 Influen.a modific.rii valorii ad.ugate asupra performan.elor economicofinanciare ale intreprinderii Ca .i cifra de afaceri, valoarea ad.ugat. se reflect. asupra performan.elor economico-financiare ale intreprinderii, prin urm.toarele rela.ii: a) Rezultatul exploat.rii: in care RE reprezint. rezultatul din exploatare. b) Eficien.a activelor imobilizate: c) Eficien.a activelor circulante: d) Eficien.a utiliz.rii mijloacelor fixe: e) Productivitatea muncii: f) Eficien.a capitalurilor proprii sau permanente: in care p0 reprezint. profitul mediu la 1 leu valoare ad.ugat.. 42 3.4 Analiza produc.iei fizice Necesitatea studierii acestui indicator valoric deriv. din urm.rirea modului in care intreprinderea i.i realizeaz. obliga.iile contractuale astfel incat s. se asigure concordan.a dintre cererea pie.ei .i capacitatea de produc.ie a intreprinderii. Pe baza produc.iei fizice se poate stabili gradul de valorificare a unor categorii de resurse materiale. Produc.ia fabricat. destinat. livr.rii reprezint. rezultatul direct al activit..ii industriale productive, exprimand valoarea produselor fabricate, lucr.rilor executate .i serviciilor prestate in cursul unei perioade de timp .i care urmeaz. a fi vandute (valorificate) pe diferite pie.e. Poate fi determinat. pe baza rela.iei: Qf = Vpf + Vle + Vsp Vpf = Qv + Sf - Si, in care Qf reprezint. produc.ia fabricat.; Vpf valoarea produselor fabricate (produse finite, semifabricate destinate livr.rii .i produse reziduale); Vle valoarea lucr.rilor executate; Vsp valoarea serviciilor prestate; Qv produc.ia vandut.; Sf - Si stocurile de produse la sfar.itul, respectiv inceputul perioadei sau varia.ia produc.iei stocate. De.i nu se reg.se.te printre indicatorii din contul de profit .i pierdere sau in tabloul soldurilor intermediare de gestiune, produc.ia fabricat. destinat. livr.rii este totu.i un indicator util pentru estimarea rezultatului poten.ial al exploat.rii (profit sau pierdere), deoarece ofer. o mai bun. corelare cu indicatorii de efort in vederea calcul.rii eficien.ei activit..ii intreprinderii. Produc.ia exerci.iului Qe reflect. volumul total al activit..ii productive desf..urat. de c.tre o intreprindere pe perioada unui exerci.iu financiar. Din punct de vedere structural este format. din produc.ia vandut. (sau cifra de afaceri exprimat. in pre.uri de vanzare, exclusiv T.V.A.), varia.ia produc.iei stocate (cre.tere/descre.tere, in care se includ stocurile de produse finite, semifabricate, produc.ie neterminat. etc.) .i produc.ia imobilizat. (respectiv, costul imobiliz.rilor corporale .i necorporale realizate in regie proprie), astfel: Qe = Qv + Qs + Qi, in care Qv reprezint. produc.ia vandut.; Qs= Sf - Si varia.ia produc.iei stocat.; Qi produc.ia imobilizat.. Ultimele dou. elemente componente ale produc.iei exerci.iului sunt evaluate in costuri de produc.ie, potrivit cerin.elor principiului pruden.ei intalnit in contabilitatea financiar., ceea ce creeaz. un important neajuns afectand astfel comparabilitatea datelor. Spre deosebire de acestea, produc.ia vandut. respectiv cifra de afaceri, sunt exprimate in pre.uri de vanzare exclusiv taxa pe valoarea ad.ugat.. Inl.turarea acestui inconvenient, s-ar putea realiza prin evaluarea tuturor elementelor in costuri standard sau prestabilite. 3.4.1 Analiza realiz.rii programului de fabrica.ie pe produse .i total produc.ie Pentru caracterizarea modului de indeplinire a programului de fabrica.ie se pot utiliza urm.toarele procedee: 43 - indicii individuali de indeplinire a programului de produc.ie; - coeficientul mediu de produs; - coeficientul de nomenclator. Fiecare dintre modalit..ile enumerate permite eviden.ierea aspectelor esen.iale ale indeplinirii programului produc.iei fizice. La nivelul fiec.rui produs procedeul de analiz. recomandat este indicele volumului fizic al produc.iei, stabilit pe baza rela.iei: in care q reprezint. volumul fizic al produc.iei ob.inute. Rolul indicelui este de a semnala produsele .i propor.ia de realizare sau nerealizare a programului de fabrica.ie prestabilit. Principalul inconvenient este dat de faptul c. valoarea informa.ional. se limiteaz. la un singur produs. Cu ajutorul acestui procedeu nu se poate crea o imagine de ansamblu privind gradul de realizare a programului de fabrica.ie pe produse la nivelul intreprinderii. In acest scop, pentru o produc.ie eterogen., se recomand. folosirea coeficientului mediu de produs kp .i a coeficientului de nomenclator kn. Coeficientul de produs se stabile.te pe baza principiului neadmiterii compens.rilor dintre dep..irile de la unele produse cu nerealiz.rile altora. Sunt mai multe rela.ii de determinare avand urm.toarele forme: in care reprezint. volumul efectiv al produc.iei fabricate in contul prevederilor. Se stabile.te comparand volumul valoric efectiv cu cel prev.zut pe produse luandu-se in calcul valoarea minim.. in care qp reprezint. abaterile negative fa.. de programul de fabrica.ie; suma abaterilor negative pe produse. in care ponderea valoric. a produselor la care nu s-a realizat programul de fabrica.ie; iq indicele volumului fizic pe produse; ponderile valorice ale produselor la care programul de fabrica.ie a fost realizat integral sau dep..it. Coeficientul mediu de produs poate inregistra valoarea maxim. 1, in cazul in care programul de fabrica.ie a fost realizat in propor.ie de 100% sau dep..it la toate produsele. Valoarea subunitar. semnific. existen.a a cel pu.in unui produs la care gradul de realizare a programului de fabrica.ie este mai mic decat 100%. Coeficientul de nomenclator se determin. potrivit rela.iei: in care N num.rul de produse din nomenclatorul de fabrica.ie; n num.rul de produse la care programul de fabrica.ie nu a fost realizat. 44 Principalul inconvenient const. in faptul c. acord. importan.. egal. tuturor produselor indiferent de ponderea lor in volumul produc.iei, ceea ce ii confer. o valoare informa.ional. limitat.. 3.4.2 Analiza structurii produc.iei Pentru caracterizarea structurii produc.iei se folose.te ponderea (greutatea specific. stabilit. ca m.rime relativ. de structur.) fiec.rui produs in totalul produc.iei. Prin compararea ponderilor la nivelul fiec.rui produs, se constat. dac. s-a respectat sau nu structura stabilit. prin bugetul produc.iei. Caracterizarea structurii produc.iei poate fi urm.rit. cu ajutorul: - ponderilor la nivelul fiec.rui produs; - coeficientului mediu de structur. determinat cu ajutorul rela.iei: in care Kstr coeficient de structur.; ƒ¢g abaterea negativ. a ponderii produselor; Acest indicator exprim. intensitatea modific.rii structurii produc.iei. O alt. rela.ie de determinare este urm.toarea: in care produc.ia efectiv. executat. in contul structurii programate. Ca mod de determinare, se compar. pentru fiecare produs, volumul efectiv recalculat in func.ie de structura programat. cu volumul efectiv evaluat in pre.uri prev.zute .i se consider. valoarea minim.. reprezint. produc.ia efectiv. recalculat. in func.ie de structura programat. pe produse. Pentru determinarea indicatorului exist. dou. posibilit..i: a) Prin aplicarea ponderii prev.zute a fiec.rui produs la valoarea total. realizat. potrivit rela.iei: b) Prin inmul.irea indicelui mediu de realizare a programului de produc.ie cu valoarea programat. pe fiecare produs: in care Iq reprezint. indicele mediu de realizare a programului de produc.ie pe total determinat cu rela.ia: Valoarea maxim. a coeficientului de structur. este 1 .i eviden.iaz. realizarea structurii produselor potrivit programului de fabrica.ie. 3.4.3 Influen.a modific.rii produc.iei fizice asupra performan.elor economicofinanciare ale intreprinderii Modificarea structurii produc.iei, are inciden.. asupra principalilor indicatori 45 economico-financiari: a) Cheltuieli la1000 lei cifr. de afaceri: in care p pre.ul de vanzare unitar; c costul unitar de produc.ie. b) Rata de rentabilitate comercial.: c) Rata rentabilit..ii resurselor consumate: d) Profitul din exploatare aferent produc.iei fabricat.: in care p profit la 1 leu produc.ie vandut. (sau venituri din exploatare); pr profit recalculat in func.ie de structura efectiv. a produc.iei avand urm.toarea form.: e) Eficien.a activelor totale: in care At reprezint. activele totale. f) Eficien.a activelor imobilizate: g) Eficien.a activelor circulante: in care Ac reprezint. activele circulante. h) Eficien.a capitalului permanent sau propriu: in care Cp, Cpr capitalul permanent respectiv propriu. 3.4.4 Corela.ii intre indicatorii produc.iei fizice Studierea corelat. a coeficien.ilor medii de produs .i de structur. .i a indicelui volumului produc.iei pe total intreprindere pune in eviden.. urm.toarele corela.ii posibile: 46 Situa.ia in cauz., reflect. faptul c. programul de produc.ie nu a fost indeplinit la cel pu.in un produs, iar propor.iile sunt diferite. Indicele volumului produc.iei pe total este mai mare decat 100, atunci cand suma dep..irilor la unele produse este mai mare decat suma nerealiz.rilor aferente produselor r.mase. Denot. realizarea .i/sau dep..irea programului de fabrica.ie la toate produsele, dar in propor.ii diferite. Reflect. indeplinirea programului de fabrica.ie atat pe total cat .i pe fiecare produs, propor.ia de realizare fiind constant.. Rela.iile reflect. faptul c. programul de produc.ie nu a fost indeplinit la toate produsele gradul de nerealizare fiind constant. Aplica.ii rezolvate 1. S. se analizeze activitatea de produc.ie .i comercializare a unei intreprinderi cunoscand indicatorii valorici prezenta.i in tabelul 3.1. Tabelul 3.1 Nr. crt. Indicatori (mii lei) Realiz.ri an baz. An curent Programat Realizat 1 Cifra de afaceri 12458 13560 14674 2 Produc.ia fabricat. 13452 14140 15210 3 Produc.ia exerci.iului 14256 14930 14685 4 Valoarea ad.ugat. 4145 4320 4416 Rezolvare: Analiza situa.iei generale a activit..ii de produc.ie .i comercializare la nivelul intreprinderii se va realiza prin urm.toarele modalit..i: - indicii indicatorilor valorici. Aprecierea situa.iei unei firme se realizeaz. .inand seama de corela.iile normale dintre principalii indicatori valorici (tabelul 3.2); 47 - raportul static dintre principalii indicatori valorici. Se determin. pe baza m.rimilor absolute ale indicatorilor valorici .i permite caracterizarea evolu.iei elementelor care diferen.iaz. cei doi indicatori lua.i in calcul (tabelul 3.3); - raportul dinamic dintre principalii indicatori valorici. Se stabile.te pe baza indicilor indicatorilor valorici .i caracterizeaz. evolu.ia comparativ. a indicatorilor valorici fa.. de un anumit criteriu (tabelul 3.4). Prin programul de activitate, comparativ cu perioada precedent. s-a estimat o cre.tere a indicatorilor valorici. Calculul rapoartelor statice respectiv dinamice a permis determinarea calit..ii estim.rilor efectuate. Se constat. faptul c. estim.rile au fost formulate corect intrucat sunt respectate corela.iile normale ce trebuie s. existe intre indicatorii valorici. Din punct de vedere al realiz.rilor, comparativ atat cu valorile anului de baz. cat .i cu m.rimile programate ale indicatorilor valorici pot fi considerate ca fiind Tabelul 3.2 Nr. crt. Indicatori (mii lei) Realiz.ri an baz. An curent Indici Programat Realizat 3/2 4/2 4/3 0 1 2 3 4 5 6 7 1 Cifra de afaceri 12458 13560 14674 1,08 1,17 1,08 2 Produc.ia fabricat. 13452 14140 15210 1,05 1,13 1,07 3 Produc.ia exerci.iului 14256 14930 14685 1,04 1,03 0,98 4 Valoarea ad.ugat. 4145 4320 4416 1,04 1,06 1,02 Tabelul 3.3 Nr. crt. Indicatori Realiz.ri an baz. An curent Programat Realizat 0 1 2 3 4 1 Cifra de afaceri/Produc.ia fabricat. 0,92 0,95 0,96 2 Produc.ia fabricat./Produc.ia exerci.iului 0,94 0,94 1,03 3 Valoarea ad.ugat./Produc.ia exerci.iului 0,29 0,28 0,30 Tabelul 3.4 Nr. crt. Indicatori Realiz.ri an baz. An curent Programat Realizat 0 1 2 3 4 1 Indicele cifrei de afaceri (ICA) 1 1,08 1,17 2 Indicele produc.iei fabricate(IQf) 1 1,05 1,13 3 Indicele produc.iei exerci.iului(IQe) 1 1,04 1,03 4 Indicele valorii ad.ugate(IVA) 1 1,04 1,06 5 (ICA)/ (IQf) 1 1,02 1,03 6 (IQf)/ (IQe) 1 1,01 1,09 7 (IVA)/ (IQe) 1 1 1,03 48 pozitive. Se constat. c. valorile realizate s-au situat peste nivelul programat al acestora, exceptand produc.ia exerci.iului. Aceasta inseamn. c. volumul total de activitate s-a situat sub nivelul a.tept.rilor dar in acela.i timp la o valoare mai mare decat baza de compara.ie. Concluziile desprinse pe baza rapoartelor dintre indicatorii valorici sunt pozitive. Fa.. de perioada precedent. au fost estimate modific.ri favorabile ale ritmurilor elementelor care diferen.iaz. indicatorii valorici iar realitatea, cu o singur. excep.ie, a confirmat acest aspect. 2. Se consider. o intreprindere avand un portofoliu format din 4 produse a c.ror pondere in structura cifrei de afaceri este prezentat. in tabelul 3.5. Potrivit acestor date s. se analizeze structura cifrei de afaceri. Tabelul 3.5 Produs A B C D TOTAL Pondere in cifra de afaceri (gi) 0,43 0,32 0,15 0,10 1 Rezolvare: Analiza structurii cifrei de afaceri se realizeaz. utilizand: - m.rimi relative de structur.; - coeficientul de concentrare Gini-Struck; - indicele Herfindhal. Intrucat ponderile au fost precizate in tabel in continuare vor fi determinate valorile coeficien.ilor. Coeficientul de concentrare Gini-Struck se determin. cu rela.ia: in care gi reprezint. ponderea produsului i in cifra de afaceri; n num.rul de produse. Coeficientul Herfindhal se determin. astfel: In cazul coeficientului Gini-Struck se constat. ca valoarea acestuia se apropie de zero ceea ce inseamn. c. produsele au o contribu.ie apropiat. in volumul vanz.rilor. Aceasta concluzie este confirmat. de valoarea calculat. pentru coeficientul Herfindhal a c.rui interval de varia.ie este [1/4,1], in cazul de fa.. 0,3198. 3. S. se determine valoarea real. a cifrei de afaceri apar.inand unei intreprinderi 49 pe baza datelor din tabelul 3.6. Rezolvare: Cifra de afaceri corectat. se determin. ca raport intre cifra de afaceri curent. .i indicele pre.urilor: Inlocuind se ob.in urm.toarele valori ale cifrei de afaceri corectat.: Tabelul 3.6 Nr. crt. Indicatori Anul T-4 T-3 T-2 T-1 T (%) 0 1 2 3 4 5 6 7 1 Cifra de afaceri (mii lei) 10300 12400 13100 14400 15600 - 2 Cre.terea anual. a cifrei de afaceri RCA (%) - 20,3 5,6 9,9 8,3 11,02 3 Cre.terea anual. a pre.urilor Rp (%) - 15,4 12,5 9,3 7,1 11,07 4 Cifra de afaceri corectat. CAr (mii lei) 10300 10745,2 11644,4 13174,7 14565,8 - 5 Cre.terea real. a cifrei de afaceri RCAr (%) - 4,24 -6,13 0,54 1,12 -0,04 Cre.terea medie anual. a cifrei de afaceri se determin. ca medie aritmetic. (coloana 7): In mod asem.n.tor cre.terea medie anual. a pre.urilor se determin. ca medie aritmetic. (coloana 7): Rata de cre.tere a cifrei de afaceri se determin. cu rela.ia: Inlocuind se ob.in urm.toarele rate anuale de cre.tere: 50 Pe intreaga perioad. considerat., rata de cre.tere a cifrei de afaceri se determin. folosind datele inscrise pe coloana 7: Determinarea cifrei de afaceri .inand cont de evolu.ia anual. a pre.urilor conduce o rat. medie total. negativ. (- 0,04%). In condi.iile neglij.rii cre.terii pre.urilor (rezultat al manifest.rii infla.iei) ar fi existat tendin.a de a afirma faptul c. vanz.rile intreprinderii au crescut, aspect ce se reflect. pozitiv asupra profitului intreprinderii. Observa.ie: In practic. sunt intalnite frecvent astfel de situa.ii ca urmare a neglij.rii efectului infla.iei asupra indicatorilor valorici. Din punctul de vedere al autorului este necesar. men.inerea compatibilit..ii datelor, cerin.. fundamental. pentru ob.inerea unor rezultate pertinente, mai ales pentru acele perioade caracterizate de cre.teri mari ale pre.urilor. 4. S. se identifice solu.iile de cre.tere a valorii ad.ugate in perioada urm.toare utilizand datele din tabelul 3.7. Tabelul 3.7 Nr. crt. Indicatori Prev.zut Realizat 1 Produc.ia exerci.iului (lei) 4047716 4290638 2 Consumuri externe (lei) 3175566 3298495 3 Num.r mediu de salaria.i 49 38 4 Num.r mediu ore lucrate 1900 1880 Rezolvare: Modelul de analiz. adecvat datelor din tabelul 3.7 este: Elementele necesare aplic.rii sunt prezentate in tabelul 3.8. Tabelul 3.8 Nr. crt. Indicatori Simbol U.m. Prev.zut Realizat ƒ¢ % 1 Produc.ia exerci.iului Qe Lei 4047716 4290638 242922 106 2 Consumuri externe Ci Lei 3175566 3298495 122929 103,87 3 Num.r mediu de salaria.i Ns - 49 38 -11 77,55 4 Num.r mediu ore lucrate t - 1900 1880 -20 98,94 51 5 Fond total de timp de munc. T=NsEt Omore 93100 71440 -21660 76,73 6 Productivitate medie orar. 43,47707 60,05932 16,58225 138,14 7 Valoare ad.ugat. VA=Qe-Ci Lei 872150 992143 119993 113,75 8 Valoare medie ad.ugat. la un leu produc.ie Lei 0,21546 0,23123 0,01577 107,31 Obiectul analizei este reprezentat de varia.ia valorii ad.ugate determinat. astfel: ƒ¢VA = VA1 - VA0 = 992143 - 872150 = 119993 lei Cre.terea valorii ad.ugate cu 119993 lei s-a datorat influen.ei factorilor direc.i .i indirec.i considera.i prin modelul de analiz.: 1. Influen.a produc.iei exerci.iului: din care: 1.1. Influen.a fondului total de timp de munc.: din care: 1.1.1 Influen.a num.rului mediu de salaria.i: 1.1.2 Influen.a num.rului mediu de ore lucrate: 1.2 Influen.a productivit..ii medii orare: 2. Influen.a valorii medii ad.ugate ce revine la 1 leu produc.ie a exerci.iului: Verificare: 119993 = 52340,10422 + 67652,89578 52340,10422 = - 202901,55541 + 255241,65963 - 202901,55541 = -195782,20259 - 7119,35282 Sistemul de ac.iune al factorilor se prezint. astfel: Analizand datele ob.inute se observ. o cre.tere a valorii ad.ugate cu 52 1635054,11 lei aspect considerat ca fiind pozitiv. Varia.ia s-a datorat influen.elor exercitate de factorii direc.i .i indirec.i dup. cum urmeaz.: - produc.ia exerci.iului prin cre.terea cantitativ. a acesteia cu 6% a avut o influen.. pozitiv. asupra valorii ad.ugate, conducand la imbun.t..irea acesteia cu 52340,10422 lei. - valoarea medie ad.ugat. la 1 leu produc.ie a exerci.iului a crescut de la 0,21546 lei la 0,23123 lei fapt care a condus la sporirea valorii ad.ugate cu 67652,89578 lei. Se constat. c. factorii direc.i au avut o influen.. pozitiv. asupra valorii ad.ugate. Prin considerarea unor factori indirec.i au fost identificate cateva condi.ii concrete care explic. varia.ia factorilor cu ac.iune direct. .i care sunt detalia.i in continuare: - sc.derea fondului total de timp de munc. a atras dup. sine reducerea valorii ad.ugate cu 202901,55541 lei. S-a datorat atat reducerii num.rului de salaria.i de la 49 la 38, cat .i a num.rului de ore lucrate de un salariat intr-un an de la 1900 la 1880 ore. Dac. in ceea ce prive.te programul de lucru se impune respectarea sau revizuirea acestuia, reducerea num.rului de salaria.i s-a dovedit o decizie eficient. intrucat productivitatea medie orar. a crescut substan.ial. - productivitatea medie orar., principalul factor calitativ al valorific.rii resurselor umane ale intreprinderii a crescut cu 38,14% .i ca urmare a condus la sporirea valorii ad.ugate cu 255241,65963 lei. Cumuland atat factorii direc.i cat .i indirec.i se poate concluziona faptul c. asupra valorii ad.ugate au ac.ionat in sensul reducerii acesteia numai factori cantitativi. Ca urmare se poate aprecia c. intreprinderea nu se confrunt. cu probleme grave in ceea ce prive.te activitatea de baz.. Pentru cre.terea in continuare a valorii rezultat. prin organizarea .i func.ionarea eficient. a intreprinderii, se impune eliminarea sau reducerea influen.elor negative in condi.iile men.inerii sau sporirii aspectelor pozitive comensurate dup. cum urmeaz.: - cre.terea produc.iei exerci.iului prin majorarea produc.iei vandute (utilizarea unor strategii de marketing adecvate); - se va urm.ri cre.terea volumului vanz.rilor prin identificarea de noi pie.e sau printr-o colaborarea mai eficient. cu clien.ii actuali; - eliminarea produselor neconforme a c.ror identificare trebuie s. se fac. din fazele primare de prelucrare/asamblare; - sc.derea stocurilor de materii prime .i a produc.iei imobilizate; - o alt. solu.ie const. in cre.terea in continuare a productivit..ii medii orare care se poate realiza prin impunerea anumitor restric.ii cum ar fi: respectarea cu stricte.e a pauzelor in cadrul zilei de munc. doar in intervalul orar stabilit .i f.r. prelungirea nemotivat. a acestora, continuitate in executarea sarcinilor de lucru deci organizarea mai bun. a muncii. Aplica.ii propuse 1. Ce reprezint. cifra de afaceri maxim.' Dar cifra de afaceri marginal.' 2. S. se determine influen.a modific.rii productivit..ii muncii asupra cifrei de afaceri .i s. se interpreteze cazul influen.ei cu semnul .-h. 3. Care a fost tendin.a cifrei de afaceri in termeni reali .tiind c. indicele CA in 53 pre.uri curente este de 118% iar indicele pre.urilor de vanzare este de 124%' 4. Care sunt ratele de remunerare ale partenerilor sociali la formarea valorii ad.ugate' 5. Ce in.elege.i prin consumuri intermediare .i din ce sunt alc.tuite' 6. S. se determine influen.a modific.rii structurii produc.iei exerci.iului pe produse sau tipuri de activit..i asupra valorii ad.ugate. Interpretare pentru . 7. S. se determine influen.a modific.rii timpului mediu de lucru pe o persoan. asupra valorii ad.ugate. Cazul . 8. Care este semnifica.ia unui coeficient de nomenclator de 0,65%' 9. Care este con.inutul informa.ional al coeficientului de sortiment' Dar de structur.' 10. Preciza.i importan.a .i modul de determinare al cifrei de afaceri. 11. Stabili.i modul de formare a valorii ad.ugate pe baza a trei exemple aferente urm.toarelor activit..i: produc.ia de bunuri, prestarea de servicii respectiv execu.ia de lucr.ri. 12. S. se precizeze modul de calcul .i semnifica.ia rapoartelor statice dintre indicatorii valorici. 13. In cazul in care m.rimea absolut. a valorii ad.ugate este mai mic. decat nivelul programat al acesteia cum aprecia.i aceast. situa.ie .i ce m.suri se impun' 14. S. se analizeze structura cifrei de afaceri .tiind c. societatea comercial. dispune de o clientel. eterogen.. Se consider. urm.toarea baz. de date (tabelul 3.9): Tabelul 3.9 Clien.i 1 2 3 4 5 Cifra de afaceri (lei) 52450 10245 4860 6112 26540 15. Se consider. o intreprindere avand un portofoliu format din 4 produse a c.ror pondere in structura cifrei de afaceri este prezentat. in tabelul 3.10. Potrivit acestor date s. se analizeze structura cifrei de afaceri. Tabelul 3.10 Produs A B C D TOTAL Ponderea in cifra de afaceri (gi) 0,25 0,14 0,08 0,53 1 16. Se consider. urm.torul model de analiz. precum .i datele necesare aplic.rii in tabelul 3.12. In aceste condi.ii s. se precizeze solu.iile privind cre.terea valorii ad.ugate in perioada de gestiune urm.toare: Tabelul 3.12 Nr. crt. Indicatori Prev.zut Realizat 1 Produc.ia exerci.iului (lei) 970307 1184893 2 Marja comercial. (lei) 14587 23249 3 Consumuri externe (lei) 767893 1106892 4 Num.r mediu de salaria.i 8 6 54 CAPITOLUL 4 Analiza resurselor umane Analiza resurselor umane se impune ca metod. de fundamentare a unor decizii in orice domeniu de activitate, in mod deosebit acolo unde ponderea consumului de munc. este insemnat., iar rezultatele sunt determinate in principal de calitatea, cantitatea .i structura factorului uman. La nivelul intreprinderii, analiza gestiunii resurselor umane vizeaz. atat aspecte cantitative, referitoare la utilizarea timpului de munc., dinamica personalului pe total .i categorii, cat .i calitative, referitoare la calificare, organizare, impactul asupra productivit..ii precum .i efectele cre.terii acesteia. 4.1 Analiza dinamicii .i structurii resurselor umane Analiza dinamicii resurselor umane se realizeaz. luand in considerare urm.torii indicatori: - num.rul scriptic de salaria.i (totalitatea persoanelor existente in eviden.ele intreprinderii, pe baza unui contract sau a unui alt document generator de drepturi .i obliga.ii); - num.rul scriptic prezent la lucru (num.rul de persoane prezente la lucru la un moment dat, indiferent de timpul efectiv lucrat); - num.rul mediu scriptic de salaria.i (num.rul de salaria.i raportat la o unitate de timp luat. in calcul - lunar, trimestrial, semestrial, anual); - num.rul maxim de salaria.i (limita maxim. de care are nevoie intreprinderea in func.ie de volumul activit..ii). Asigurarea necesarului de personal condi.ioneaz. realizarea programului de produc.ie din punct de vedere cantitativ dar .i calitativ. Sc.derea volumului de personal, aspect frecvent intalnit in activitatea practic., se apreciaz. in corela.ie cu cauzele care au determinat apari.ia acestui fenomen astfel: - dac. este o consecin.. a modului defectuos de recrutare de c.tre persoanele desemnate in acest scop, se apreciaz. ca fiind un aspect negativ intrucat conduce la diminuarea performan.elor economico-financiare .i erodarea pozi.iei intreprinderii pe pia..; - dac. este consecin.a reducerii volumului de activitate, acest rezultat se poate datora, fie incapacit..ii intreprinderii de a face fa.. unor restric.ii impuse de mediul economic, fie unor dezechilibre de natur. economic.; - sc.derea num.rului de salaria.i poate fi rezultatul raportului de echilibru dintre poten.ialul uman .i cel material specific fiec.rei intreprinderi, ca urmare a reinnoirii activelor circulante .i cre.terii gradului de tehnicitate; - numai in condi.iile cre.terii productivit..ii muncii, sc.derea num.rului de salaria.i genereaz. o economie de personal. Aprecierea situa.iilor descrise se face pe baza a doi factori: productivitatea muncii .i num.rul mediu de salaria.i. Condi.ia necesar. este ca: in care Iw reprezint. indicele productivit..ii muncii; indicele num.rului mediu scriptic de salaria.i. Indicatorii de caracterizare a dinamicii resurselor umane sunt: 55 a) Modific.rile absolute pe total sau categorii de salaria.i (ca diferen.. intre valorile efective .i cele aferente bazei de compara.ie): b) Indicii cu baz. fix., in lan. sau medii calcula.i pe total sau categorii de personal: c) Rata de modificare a num.rului de salaria.i: In cadrul fiec.rei intreprinderi, personalul este structurat pe diverse categorii. O posibilitate de delimitare a personalului, intalnit. in intreprinderile de talie mijlocie sau mare presupune gruparea acestuia in modul urm.tor: - personal de conducere .i administra.ie; - personal tehnico-ingineresc; - muncitori. In general se face distinc.ia intre personalul direct productiv .i cel indirect productiv. Cre.terea gradului de tehnicitate .i investi.iile in echipamente performante genereaz. incadrarea de personal cu calificare superioar.. 4.2 Analiza stabilit..ii resurselor umane Mobilitatea for.ei de munc. apare atat sub forma intr.rilor cat .i a ie.irilor. Dac. se consider. cauzele generatoare, se poate face distinc.ie intre circula.ia .i fluctua.ia for.ei de munc.. Circula.ia for.ei de munc. reprezint. mi.carea personalului intreprinderii in cursul unei perioade determinate de timp, atat din punct de vedere al intr.rilor, cat .i al ie.irilor generate de cauze normale (transfer, deces, studii, obliga.ii cet..ene.ti, promovare). Spre deosebire de aceasta, fluctua.ia reprezint. un fenomen determinat de ie.irile din intreprindere cu caracter nejustificat (desfacerea contractului de munc., demisii, absen.e nemotivate). Indicatorii utiliza.i pentru caracterizarea stabilit..ii personalului sunt: - coeficientul intr.rilor de personal Ci: - coeficientul ie.irilor de personal Ce: - coeficientul mi.c.rii totale a personalului Ct: - gradul de stabilitate a personalului: in care E, I reprezint. ie.irile respectiv intr.rile de personal in cursul perioadei. 56 4.3 Analiza calific.rii resurselor umane Analiza activit..ii intreprinderii are ca obiectiv, pe lang. dimensionarea cantitativ. a poten.ialului uman .i latura calitativ.. Acest aspect este reflectat de gradul de calificare al salaria.ilor. Ridicarea calific.rii constituie o necesitate obiectiv. impus. de caracterul activit..ii, diversificarea gamei sortimentale a produselor, cre.terea gradului de tehnicitate .i sporirea exigen.ei consumatorilor. Analiza aspectelor calitative se realizeaz. cu ajutorul coeficientului mediu de calificare Km determinat ca medie ponderat. intre categoriile de incadrare Ki .i num.rul salaria.ilor din categoria respectiv. ni: In analiza modului de utilizare a resurselor umane in func.ie de nivelul de calificare, se studiaz. .i gradul de concordan.. dintre calificarea medie .i complexitatea lucr.rilor executate potrivit tehnologiei de fabrica.ie, deoarece se asigur. astfel cre.terea productivit..ii muncii .i a nivelului calitativ al produc.iei. Se determin. astfel gradul de complexitate al lucr.rilor executate Kt ca medie ponderat. intre categoria .i volumul lucr.rilor executate: De regul. se constat. o tendin.. de cre.tere a coeficientului Km explicabil., in condi.iile unui grad sporit de tehnicitate .i a cerin.elor ca acest personal s. poat. satisface sarcini suplimentare de munc., in condi.ii de eficien... Verificarea concordan.ei dintre calificarea personalului .i gradul de complexitate al lucr.rilor executate conduce la apari.ia unor decalaje intre Km .i Kt. Se pot intalni astfel urm.toarele situa.ii: - Km = Kt concordan.. intre calificarea medie .i gradul de complexitate al lucr.rilor executate; - Km Kt for.a de munc. avand un nivel ridicat de calificare execut. lucr.ri de o complexitate sc.zut., ceea ce se repercuteaz. negativ asupra perspectivei personalului generand insatisfac.ie a muncii .i in consecin.. plec.ri nejustificate din intreprindere; - Km Kt lucr.ri de complexitate ridicat. sunt executate de personal cu o calificare redus. ceea ce conduce la ob.inerea de rebuturi .i o calitate inferioar. a produc.iei. 4.4 Analiza utiliz.rii resurselor umane 4.4.1 Analiza utiliz.rii timpului de munc. Utilizarea timpului de munc. poate fi privit. sub dou. aspecte: - cantitativ, din punct de vedere al utiliz.rii complete a timpului de munc.; - calitativ prin care se urm.re.te economisirea timpului de munc. alocat pentru a realiza un produs sau o produc.ie. Pentru eviden.ierea celor dou. aspecte se pot folosi urm.torii indicatori, exprima.i ca m.rimi absolute, stabili.i pe baza figurii 4.1: - fondul de timp calendaristic Tc; - fond de timp maxim disponibil Tmax; - fond de timp efectiv T1; 57 - fond de timp neutilizat Tn. O alt. posibilitate de apreciere a modific.rilor intervenite in utilizarea timpului de munc. const. in determinarea unor coeficien.i de utilizare a timpilor stabili.i, in func.ie de m.rimile absolute anterioare: a) Gradul de programare a timpului calendaristic: b) Gradul de folosire a fondului de timp efectiv: c) Gradul de folosire a fondului de timp calendaristic: Asupra timpului de munc. ac.ioneaz. .i gradul de conflictualitate sindicat - conducere. Analiza acestui aspect se poate face prin intermediul unor indicatori specifici cum ar fi: - num.rul grevelor in cursul unei perioade; - num.rul zilelor de grev.; - coeficientul de importan.. al grevei. Modificarea gradului de utilizare a timpului de munc. se reflect. asupra urm.torilor indicatori: a) Produc.ia fabricat.: in care wh productivitatea medie orar.. b) Valoarea ad.ugat. aferent. produc.iei fabricate: c) Cifra de afaceri: d) Rezultatul poten.ial aferent produc.iei fabricate: e) Cheltuieli fixe la 1000 lei produc.ie fabricat.: Fig. 4.1 Structura timpului de munc. Tc Tmax T1 Tn Justificat (concedii boal., maternitate, obliga.ii legale) Nejustificat (concedii f.r. plat., absen.e nemotivate, invoiri) S.rb.tori legale, concedii de odihn., zile libere 58 Prin intermediul acestor indicatori, influen.ele pot fi extinse .i asupra altora cum ar fi: rezultatul aferent cifrei de afaceri, rata rentabilit..ii financiare a capitalului permanent sau propriu, indicatori de eficien.. a utiliz.rii elementelor de activ etc. Efectele economice asupra indicatorilor men.iona.i pot fi separate pe fiecare cauz. care a determinat utilizarea incomplet. a timpului de munc.. 4.4.2 Analiza productivit..ii muncii Principalul indicator care caracterizeaz. eficien.a utiliz.rii resurselor umane este productivitatea muncii. Reprezint. o categorie economic., prin care se exprim. insu.irea muncii de a crea un anumit volum de bunuri in unitatea de timp. Productivitatea muncii poate fi exprimat. in unit..i valorice sau fizice. Indicatorii valorici servesc pentru analiza productivit..ii muncii la nivel de intreprindere, in timp ce unit..ile fizice sunt utilizate in analiza pe produse. Ca indicator de reflectare a efortului se poate folosi consumul de for.. de munc. exprimat prin: - num.r mediu scriptic de salaria.i Ns; - total om-zile lucrate Tz; - total om-ore lucrate Th. Ca efect se poate lua in considerare: produc.ia exerci.iului, produc.ia fabricat., cifra de afaceri, valoarea ad.ugat. sau profitul net. Plecand de la indicatorii enumera.i se ob.in urm.toarele forme de exprimare ale productivit..ii muncii: - productivitatea medie anual. a muncii: - productivitatea medie zilnic.: - productivitatea medie orar.: Pentru identificarea rezervelor de cre.tere a productivit..ii muncii, se impune analiza factorial. a acesteia. Cu ajutorul indicatorilor preciza.i mai sus se poate determina urm.torul model de analiz. factorial. frecvent utilizat in practic.: in care Wa productivitatea medie anual.; Nz num.rul de zile lucrate; Nh num.rul de ore (durata unei zile); Wh productivitatea medie orar.. Un alt model de analiz. factorial. are urm.toarea form.: in care gi reprezint. structura produc.iei; whi productivitatea orar. aferent. structurii i alese a produc.iei; qi cantitatea fabricat. din fiecare produs; 59 ti timpul de munc. aferent fiec.rui produs. Pe lang. cele dou. modele prezentate pot fi alc.tuite, cu ajutorul indicatorilor enumera.i .i alte variante de natur. factorial.. Din mul.imea modelelor create se deta.eaz., datorit. con.inutului informa.ional bogat, raportul dintre profitul net .i num.rul mediu scriptic de salaria.i. Importan.a deriv. din faptul c. realizeaz. o leg.tura direct. intre profitul net, m.rime absolut. a rentabilit..ii intreprinderii .i participarea resurselor umane la ob.inerea acestuia. In analiza productivit..ii muncii pe baza acestui indicator, pot fi utilizate mai multe modele multiplicative, in scopul determin.rii contribu.iei diferitelor categorii de factori: Modelul eviden.iaz. rolul activit..ii de comercializare in ob.inerea profitului. Semnifica.ia indicatorilor individuali sau agrega.i este urm.toarea: Pn profit net; CA cifr. de afaceri; in care T fond total de timp de munc.; t num.r mediu de ore lucrate de 1 un salariat in timpul anului: CAh cifra de afaceri medie orar. determinat. cu rela.ia: In cazul acestui model sunt considerate pe lang. elementele de mai sus .i fondul total de timp de munc.. Rela.ia ia in considerare, pe lang. resursele umane respectiv modul de valorificare al acestora .i rolul factorului material in ob.inerea produc.iei, semnifica.ia m.rimilor fiind urm.toarea: Mf valoare medie anual. a mijloacelor fixe; Mfa valoare medie anual. a mijloacelor fixe active (productive); structura mijloacelor fixe (sau ponderea mijloacelor fixe active in total); randamentul mijloacelor fixe active (exprimat prin CA). 4.4.3 Influen.a modific.rii productivit..ii muncii asupra performan.elor economico-financiare ale intreprinderii Analiza productivit..ii muncii are un complex de efecte, care se evalueaz. cu ajutorul unei metodologii stabilit. in func.ie de modul de calcul .i exprimare. Astfel, 60 in cazul determin.rii pe baza indicatorilor valorici, modificarea productivit..ii muncii, se reflect. asupra indicatorilor: a) Valoarea produc.iei fabricate: b) Valoarea ad.ugat.: c) Cifra de afaceri: d) Rezultatul aferent cifrei de afaceri: e) Cheltuieli cu salariile la 1000 lei produc.ie fabricat.: in care Cs cheltuieli salariale. f) Cheltuieli fixe la 1000 lei produc.ie fabricat.: in care Cf suma cheltuielilor fixe. Aplica.ii rezolvate 1. Pe baza datelor din tabelul 4.1 s. se analizeze corela.ia dintre nivelul de calificare al salaria.ilor .i complexitatea sarcinilor executate, in cadrul unei intreprinderi: Tabelul 4.1 Categorii de calificare Repartizarea pe categorii Repartizarea lucr.rilor Num.r % Num.r % Frezor 6 22,23 960 22,64 Rectificator 3 11,12 480 11,32 Reglor 3 11,12 480 11,32 Operator 6 22,23 960 22,64 Sculer matri.er 1 3,7 160 3,78 Strungar 2 7,4 240 5,66 .ef atelier 2 7,4 320 7,54 Contabil 2 7,4 320 7,54 Administrator 1 3,7 160 3,78 Proiectant 1 3,7 160 3,78 TOTAL 27 100 4240 100 Rezolvare: In analiza modului de utilizare a resurselor umane potrivit nivelului de 61 calificare al acestora, se studiaz. gradul de concordan.. dintre calificarea medie .i complexitatea lucr.rilor executate potrivit tehnologiei de fabrica.ie, deoarece se asigur. astfel cre.terea productivit..ii muncii .i a nivelului calitativ al produc.iei. Analiza se realizeaz. cu ajutorul coeficientului mediu de calificare km determinat ca medie ponderat. intre categoriile de incadrare a lucr.torilor ki .i num.rul lucr.rilor din categoria respectiv. ni. In continuare se determin. gradul de complexitate al lucr.rilor executate kt ca medie ponderat. intre categoria lucr.rilor executate .i volumul acestora. Ca urmare a calculelor efectuate se constat. faptul c. nu exist. o diferen.. mare intre cei doi coeficien.i. O astfel de apropiere are semnifica.ia faptului c. in perioadele precedente, intreprinderea analizat. a stabilit corect sarcinile executate pentru fiecare post de lucru, iar recrutarea .i selectarea personalului de deservire a acestora a fost corect.. Totu.i, intre m.rimile calculate exist. o anumit. inegalitate aspect care permite identificarea acelor posturi de lucru in care sunt executate sarcini de complexitate ridicat., de c.tre personal cu un nivel de preg.tire mai redus .i pe aceast. cale eliminarea apari.iei produselor neconforme sau a rebuturilor. 2. Folosind datele dispuse in tabelul 4.2 s. se analizeze evolu.ia productivit..ii muncii in cadrul unei intreprinderi utilizand indicatorului . Tabelul 4.2 Nr. crt. Indicatori Perioada 0 1 1 Cifra de afaceri (lei) 933113 831455 2 Produc.ia fabricat. (lei) 882611 803893 3 Mijloace fixe (lei) 560796 1457552 4 Num.r de salaria.i 75 76 5 Profit net (lei) 19401 111051 Rezolvare: Modelul de analiz. solicitat de datele din tabel are urm.toarea form.: In tabelul 4.3 sunt calcula.i indicatorii necesari aplic.rii modelului. Varia.ia 62 indicatorului analizat este: Tabelul 4.3 Nr. crt. Indicatori Simbol U.m. Perioada ƒ¢ 0 1 1 Cifr. de afaceri CA Lei 933113 831455 - 101658 2 Produc.ie fabricat. Qf Lei 882611 803893 - 78718 3 Mijloace fixe Mf Lei 560796 1457552 896756 4 Num.r de salaria.i Ns - 75 76 1 5 Profit net Pn Lei 19401 111051 91650 6 Profit net pe salariat 258,68 1461,19736 1202,51736 7 Grad de inzestrare tehnic. a muncii 7477,28 19178,31579 11701,03579 8 Randamentul mijloacelor fixe Lei 1,57385 0,55153 - 1,02232 9 Grad de valorificare a produc.iei % 105,72188 103,42856 - 2,29332 10 Rat. de rentabilitate comercial. % 2,07916 13,35622 11,27706 1. Influen.a gradului de inzestrare tehnic.: 2. Influen.a randamentului mijloacelor fixe: 3. Influen.a gradului de valorificare a produc.iei fabricate: 4. Influen.a ratei de rentabilitate comercial.: Verificare: 63 1202,51739 = 404,80283 - 430,97398 - 5,04358 + 1233,73212 Sistemul de ac.iune al factorilor este: Pe perioada analizat. se constat. o cre.tere a indicatorului analizat cu 1202,51739 lei aspect apreciat ca fiind pozitiv. Aceast. evolu.ie s-a datorat influen.elor diferite generate de factorii de influen.. de gradul I considera.i prin model astfel: - gradul de inzestrare tehnic. a influen.at pozitiv productivitatea, determinand cre.terea acesteia cu 404,80283 lei datorit., in principal, investi.iilor in mijloace fixe efectuate de intreprindere in cursul perioadei, volumul acestora crescand cu 896756 lei; - randamentul mijloacelor fixe existente la inceputul perioadei sau achizi.ionate in cursul acesteia, a influen.at negativ productivitatea medie anual. determinand sc.derea acesteia cu 430,94398 lei. Situa.ia a fost posibil. in urma faptului c. produc.ia fabricat. a inregistrat o sc.dere pe parcursul perioadei de analiz. cu un procent aproximativ de 9%, in timp ce mijloacele fixe existente au inregistrat o cre.tere mare datorit. investi.iilor efectuate de c.tre societate. In cazul in care mijloacele fixe au intrat in patrimoniul intreprinderii in a doua jum.tate a perioadei de gestiune exist. o explica.ie pentru sc.derea randamentului, aspect calitativ al eficien.ei utiliz.rii acestora. Pe de alt. parte este cunoscut faptul c. punerea in func.iune a echipamentelor, ma.inilor-unelte, instala.iilor complexe necesit. un anumit timp de preg.tire a personalului pentru deservirea acestora. Ca urmare se consum. timp in care mijloacele fixe nu produc sau nu lucreaz. la parametrii proiecta.i afectand astfel randamentul mediu anual al acestora; - gradul de valorificare a produc.iei fabricate reprezint. un alt factor care a influen.at negativ productivitatea in valoare absolut. cu 5,04358 lei. Acest lucru nu poate fi interpretat ca o situa.ie negativ. intrucat prin reducerea de la 105,72% la 103,42 % gradul de valorificare pentru produc.ia fabricat., se men.ine la o cot. mai mare de 100%. Produc.ia fabricat. este integral vandut., stocurile de produse finite constituite anterior se consum. dar intr-un ritm mai lent, comparativ cu perioada precedent.; - rata de rentabilitate comercial. reprezint. factorul cu influen.a pozitiv. cea mai mare asupra indicatorului analizat, contribuind la cre.terea acestuia cu 1233,73212 64 lei. Reprezint. a confirmare a faptului c. societatea nu are probleme legate de desfacerea produc.iei. Totu.i se remarc. nivelul foarte redus al ratei de rentabilitate comercial. in baza de compara.ie. Din punct de vedere practic reprezint. o insuficien.. a profitului comparativ cu volumul vanz.rilor intreprinderii. Prin m.surile adoptate in cursul perioadei intreprinderea a reu.it s. creasc. nivelul ratei de la 2,07% la 13,35% valoare considerat. ca fiind acceptabil.. Solu.iile ce pot fi adoptate pentru cre.terea productivit..ii anuale urm.resc s. elimine neajunsurile constatate anterior. Astfel pot fi propuse urm.toarele: - punerea in func.iune a mijloacelor fixe rezultate in urma investi.iilor efectuate; - utilizarea capacit..ilor de produc.ie de care dispune intreprinderea; - cre.terea cifrei de afaceri prin majorarea volumului vanz.rilor, atragerea de noi clien.i sau pie.e de desfacere, fapt care se poate realiza prin cre.terea calit..ii; - studierea cauzelor concrete care au determinat o rat. de rentabilitate comercial. foarte redus. in perioada precedent.. Direc.iile de urmat sunt: urm.rirea metodologiei de calcula.ie a costurilor respectiv pre.urilor .i con.inutul politicii in acest domeniu. 3. Se consider. urm.torul model factorial de analiz.: Pentru aplicarea acestuia in tabelul 4.4 sunt prezenta.i indicatorii necesari. S. se stabileasc. un set de solu.ii privind cre.terea productivit..ii muncii in perioada urm.toare. Tabelul 4.4 Nr. crt. Indicatori P0 P1 1 Cifra de afaceri (lei) 1260871 1258081 2 Num.r mediu de salaria.i 17 16 3 Active imobilizate (lei) 380461 342222 4 Profit net (lei) 305456 238506 Rezolvare: Pe lang. datele de intrare in tabelul 4.5 au fost calcula.i indicatorii necesari aplic.rii modelului factorial impus. Tabelul 4.5 Nr. crt. Indicatori Simbol U.m. P0 P1 P1- P0 1 Cifra de afaceri CA Lei 1260871 1258081 - 2790 2 Num.r mediu de salaria.i Ns - 17 16 -1 3 Active imobilizate Ai Lei 380461 342222 - 38239 4 Profit net Pn Lei 305456 238506 - 66950 5 Productivitate medie anual. 17968 14906,625 - 3061,375 6 Grad de inzestrare tehnic. 22380,0588 21388,875 - 991,1838 65 7 Randamentul activelor imobilizate Lei 3,3141 3,6762 0,3621 8 Rata de rentabilitate comercial. Lei 24,2258 18,9579 - 5,2679 Se constat. faptul c. fa.. de perioada precedent., valoarea indicatorului a sc.zut cu 3061,375 lei. Aceast. varia.ie se poate explica, cu ajutorul influen.elor exercitate de factorii considera.i prin model astfel: 1. Influen.a gradului de inzestrare tehnic.: 2. Influen.a randamentului activelor imobilizate: 3. Influen.a ratei de rentabilitate comercial.: Verificare: - 3061,375 = - 795,5984 + 1875,8175 - 4141,5941 Sistemul de ac.iune al factorilor este prezentat in continuare: Se constat. faptul c. fa.. de perioada precedent. considerat. ca etalon, productivitatea medie anual. calculat. cu ajutorul raportului s-a redus cu 3061,375 lei. Se poate concluziona c. participarea factorului uman la ob.inerea profitului este mai slab. decat in perioada anterioara de gestiune. Rezultatul apare pe fondul unor schimb.ri efectuate de intreprindere in perioada precedent.. Astfel 66 prin reducerea num.rului de salaria.i .i o mai bun. utilizare a resurselor materiale existente, societatea a scontat o cre.tere a indicatorului analizat. Prin considerarea unui model de analiz. se incearc. identificarea cauzelor concrete care au determinat abateri fa.. de previziuni. Reducerea volumului activelor imobilizate pe calea amortiz.rilor de la 380461 lei la 342222 lei, cumulat. cu plecarea unui salariat au determinat sc.derea indicatorului analizat cu 795, 5984 lei. Explica.ii privind al doilea factor de influen.. sunt oferite de reducerea sensibil. a cifrei de afaceri de la 1260871 lei la 1258081 lei, inso.it. dup. cum s-a putut observa, de sc.derea volumului activelor imobilizate. Avand in vedere cre.terea randamentului activelor imobilizate de la 3,3141 lei la 3,6762 lei se poate afirma in acest caz c. volumul acestora a fost valorificat mai bine comparativ cu perioada precedent.. Un alt aspect negativ se constat. in zona comercializ.rii produselor fabricate de intreprindere, deci al vanz.rii produc.iei ob.inute in perioada de gestiune. Reducerea ratei de rentabilitate comercial. cu - 5,26 % ridic. un semnal de alarm. privind activitatea de comercializare. Cumuland informa.iile furnizate de factorii considera.i in modelul de analiz. se poate concluziona faptul c. societatea nu a efectuat investi.ii in active imobilizate, prin plecarea unui salariat ob.ine aproximativ acela.i volum de produse pe care le vinde f.r. a modifica pre.urile de vanzare. Este cazul tipic al societ..ilor care se situeaz. pe o pia.. aflat. in stagnare caracterizat. de concuren.. puternic.. Pentru a cre.te indicatorul se pot adopta decizii care s. vizeze eliminarea neajunsurilor constatate. In acest context se incadreaz.: cre.terea pre.urilor unitare de vanzare in condi.iile in care pia.a permite acest lucru, reducerea costurilor de fabrica.ie, asimilarea unor produse noi prin care s. se completeze gama de produse, studierea ciclului de via.. pentru produsele reprezentative. In acela.i timp, dac. exist. resurse financiare suficiente sau posibilit..i privind atragerea unor credite bancare, societatea poate s. articuleze un plan investi.ional. Orientarea surselor de finan.are trebuie s. fie c.tre procesul de produc.ie evitandu-se irosirea lor. Aplica.ii propuse 1. In ce calitate particip. personalul la procesele economice din intreprindere' 2. Ce este productivitatea muncii' 3. Cum aprecia.i reducerea productivit..ii medii anuale fa.. de anul precedent' 4. Preciza.i diferen.a dintre circula.ia .i fluctua.ia for.ei de munc. .i indicatorii ce caracterizeaz. fiecare din aceste dou. categorii. 5. Defini.i productivitatea muncii .i preciza.i un model de calcul pentru acesta. 6. Enumera.i indicatorii utiliza.i in analiza dinamicii resurselor umane. 7. S. se determine influen.a productivit..ii orare a muncii asupra productivit..ii medii anuale .i s. se interpreteze cazul influen.ei cu semnul minus. 67 8. Preciza.i un model de analiz. pentru indicatorul . 9. Cum aprecia.i sc.derea num.rului mediu scriptic de salaria.i fa.. de exerci.iul precedent in cazul unei intreprinderi' Analiza.i cateva din situa.iile posibile. 10. Preciza.i rela.iile dintre urm.torii indicatori: fond de timp calendaristic, fond de timp neutilizat, fond de timp efectiv lucrat .i fond de timp maxim disponibil. 11. S. se precizeze semnifica.ia factorilor .i s. se interpreteze rela.ia urm.toare: indicele productivit..ii muncii > indicele num.rului de salaria.i 12. S. se stabileasc. elementele .i factorii .i s. se cuantifice influen.a acestora pe baza utiliz.rii urm.torului model de analiz. a productivit..ii muncii: 13. S. se analizeze evolu.ia stabilit..ii personalului cunoscand urm.toarele (tabelul 4.6): Tabelul 4.6 Nr. crt. Indicatori Perioada Precedent. Curent. 1 Num.r mediu de salaria.i 78 82 2 Intr.ri in cursul perioadei 9 10 3 Plec.ri in cursul perioadei 13 18 4 Plec.ri din motive nejustificate 3 5 14. S. se analizeze structura personalului dup. vechimea in munc. potrivit datelor cuprinse in tabelul 4.7. Tabelul 4.7 Grupa de vechime Salaria.i Num.r Pondere (%) Pan. la 5 ani 56 8,15 De la 6 la 10 ani 78 11,35 De la 11 la 15 ani 101 14,70 De la 16 la 20 ani 111 16,16 De la 21 la 25 ani 167 24,32 De la 26 la 30 ani 87 12,66 Peste 30 ani 87 12,66 TOTAL 687 100 68 CAPITOLUL 5 Analiza resurselor materiale 5.1 Analiza dinamicii mijloacelor fixe Analiza urm.re.te principalele categorii de resurse materiale ale unei intreprinderi: mijloacele fixe .i stocurile. Pentru calculul diferi.ilor indicatori se opereaz. cu valoarea ini.ial. sau medie a mijloacelor fixe, ambele fiind actualizate in func.ie de evolu.ia pre.urilor. Dinamica mijloacelor fixe reprezint. un aspect intern al intreprinderii, care vizeaz. in principal dou. aspecte: - scopul efortului investi.ional; - efectele produse de punerea in func.iune a investi.iilor in mijloace fixe. Indicatorii pentru caracterizarea dinamicii mijloacelor fixe sunt: a) Modificarea valorii absolute a mijloacelor fixe stabilit. pe total sau categoriile i de mijloace fixe: ƒ¢Mf = Mf1 - Mf0, ƒ¢Mfi = Mfi1 - Mfi0, in care Mf0, Mf1 reprezint. valoarea medie a mijloacelor fixe la inceputul respectiv sfar.itul perioadei; b) Indicii cu baz. fix., in lan. sau medii calcula.i pe total sau categorii de mijloace fixe: c) Abaterea relativ. a mijloacelor fixe: d) Coeficientul intr.rilor de mijloace fixe: e) Coeficientul ie.irilor de mijloace fixe: f) Coeficientul mi.c.rii globale a mijloacelor fixe: in care reprezint. intr.rile respectiv ie.irile de mijloace fixe in cursul perioadei. 5.2 Analiza structurii mijloacelor fixe Analiza acestui aspect are rolul de a orienta fluxul investi.ional c.tre acele categorii de mijloace fixe care particip. nemijlocit la ob.inerea produselor finite. Principalii indicatori de caracterizare a structurii mijloacelor fixe sunt: a) Ponderea mijloacelor fixe active in totalul acestora: 69 in care Mfa valoare medie anual. a mijloacelor fixe active. Devine evident faptul c. in urma procesului investi.ional acest raport cre.te astfel incat: in care reprezint. structura mijloacelor fixe la inceputul respectiv sfar.itul perioadei. b) Structura mijloacelor fixe pe categorii: in care i reprezint. categoriile de mijloace fixe. c) Indicator de tip determinist care eviden.iaz. modificarea efectului luat in calcul, ca urmare a modific.rii structurii mijloacelor fixe: Efectul poate fi: produc.ia fabricat., cifra de afaceri, produc.ia exerci.iului, valoarea ad.ugat. sau rezultatul exploat.rii. 5.3 Analiza st.rii mijloacelor fixe Starea mijloacelor fixe condi.ioneaz. realizarea produc.iei din punct de vedere calitativ .i cantitativ. Indicatori ai st.rii mijloacelor fixe pot fi: a) Gradul de reinnoire: in care I valoarea investi.iilor in mijloace fixe; b) Gradul de uzur.: in care A valoarea anual. a amortiz.rilor mijloacelor fixe; c) Gradul de modernizare: in care M valoarea moderniz.rilor efectuate asupra mijloacelor fixe. 5.4 Analiza eficien.ei mijloacelor fixe 5.4.1 Analiza utiliz.rii timpului de lucru al utilajelor Indicatorii pentru caracterizarea acestui aspect pornesc de la gradul de utilizare a fondului de timp aferent fiec.rui utilaj. Din punct de vedere structural este alc.tuit din: Tc = Tmax + (Tol + Tot + Trp) Tmax = Tl + Tn 70 Tn = Tn1 + Tn2 +...+ Tnm in care Tc timp calendaristic; Tmax fond de timp maxim disponibil; Tol fond de timp aferent opririlor legale; Tot fond de timp aferent opririlor tehnologice; Trp fond de timp aferent repara.iilor programate; Tl fond de timp lucrat; Tn fond de timp neutilizat; Ni num.r de utilaje; ti num.r de ore/utilaj; 1, 2,...,m cauze care conduc la neutilizarea utilajelor. In analiza utiliz.rii timpului de lucru al echipamentelor industriale se folosesc urm.torii indicatori: a) Gradul de programare a timpului calendaristic: b) Gradul de folosire a fondului de timp maxim disponibil: c) Gradul de folosire a fondului de timp calendaristic: Coeficien.ii pot fi calcula.i pe grupe de utilaje sau la nivelul fiec.ruia dintre acestea. Cerin.a este ca gradul de folosire a timpului de lucru s. fie cat mai aproape de cel maxim disponibil, intrucat se va concretiza favorabil in volumul produc.iei executate, atat cantitativ cat .i sub raport calitativ. Cauzele frecvente care determin. utilizarea incomplet. a timpului maxim disponibil sunt: - lipsa activit..ilor de mentenan..; - defecte mecanice .i electrice; - aprovizionarea defectuoas. cu materii prime .i materiale; - lipsa comenzilor sau a desfacerii produselor finite aflate pe stoc; - prelungirea timpului pentru repara.ii; - posibilit..i reduse de modernizare in cazul echipamentelor de lucru; - posibilit..ile de mentenan.. restranse .i costurile mari ale acestei activit..i; - inadaptabilitate la refabricarea echipamentelor cu costuri reduse .i la ob.inerea in acest mod a unor produse cu performan.e de mediu superioare etc. Folosirea extensiv. a mijloacelor fixe presupune urm.rirea folosirii timpului de lucru specific utilajelor .i a inciden.ei asupra urm.torilor indicatori: a) Produc.ie fabricat.: in care N num.r de utilaje; t num.r de ore/utilaj; rh randament mediu orar. b) Valoare ad.ugat. aferent. produc.iei fabricate: 71 c) Cifr. de afaceri aferent. activit..ii de baz.: d) Profit brut: e) Cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei produc.ie fabricat.: 5.4.2. Analiza utiliz.rii mijloacelor fixe Analiza utiliz.rii intensive a mijloacelor fixe poate fi caracterizat. cu ajutorul urm.torilor indicatori: a) Gradul de utilizare a capacit..ii de produc.ie determinat ca raport intre produc.ia prev.zut. (ob.inut.) .i produc.ia maxim. potrivit rela.iei: b) Indicele de utilizare intensiv., determinat cu rela.ia: in care Q volumul produc.iei; K caracteristic. dimensional. a utilajului; T timp de func.ionare al utilajului. c) Randamentul mediu al utilajelor reprezint. cantitatea (fizic. sau valoric.) de produc.ie pe unitate de factor utilizat (exprimat ca num.r de echipamente, utilaje, timp de lucru). Rela.ia de determinare a randamentului este: in care T=N.t timpul de lucru al utilajelor. Leg.tura dintre modul de utilizare extensiv. .i intensiv. este reprezentat. prin valoarea produc.iei, exprimat. in func.ie de num.rul de utilaje, timpul mediu lucrat de un utilaj .i randamentul mediu: Rela.ia permite determinarea rezervelor nefolosite din punct de vedere al utiliz.rii extensive sau intensive. Cauzele care pot determina astfel de situa.ii pot fi: - intarzieri in punerea in func.iune a mijloacelor fixe rezultate din investi.ii, respectiv nefunc.ionarea celor instalate; - dep..irea termenului de executare a investi.iilor aferente halelor in care trebuie instalate utilajele achizi.ionate; - folosirea incomplet. a timpului de lucru al utilajelor din diferite cauze: lipsa pieselor de schimb, aprovizionarea defectuoas. cu materii prime, lipsa de energie etc. - folosirea nera.ional. a utilajelor cu repercusiuni negative asupra randamentului mediu etc. 72 - lipsa sau preg.tirea necorespunz.toare a personalului de deservire .i intre.inere. Modificarea randamentului mediu al utilajelor se reflect. asupra urm.torilor indicatori economico-financiari ai intreprinderii: a) Produc.ie fabricat.: b) Valoare ad.ugat. aferent. produc.iei fabricate: c) Cifr. de afaceri: d) Profit poten.ial: e) Cheltuieli cu amortizarea la 1000 lei produc.ie fabricat.: 5.4.3 Analiza factorial. a mijloacelor fixe Indicatorii folosi.i pentru aprecierea eficien.ei mijloacelor sunt construi.i ca raport intre efect .i efort folosind metoda ratelor. Efectul poate fi exprimat cu ajutorul indicatorilor valorici: produc.ia fabricat. Qf, cifra de afaceri CA, produc.ia exerci.iului Qe, valoarea ad.ugat. VA, rezultatul exploat.rii RE. Efortul se m.soar. cu ajutorul indicatorului valoare medie anual. a mijloacelor fixe. Astfel forma general. a unui indicator de eficien.. a mijloacelor fixe este: Eficien.a mijloacelor fixe poate fi caracterizat. din punct de vedere factorial cu ajutorul urm.toarelor modele: a) Produc.ie fabricat. la 1000 lei mijloace fixe: in care q volum fizic al produc.iei fabricate; p pre. mediu unitar de vanzare. Un alt model factorial de analiz. pentru acest indicator are urm.toarea form.: in care T timp de lucru al utilajelor; indicator de utilizare extensiv. a mijloacelor fixe; randament mediu orar al utilajelor. b) Cifr. de afaceri la 1000 lei mijloace fixe: 73 in care eficien.a utiliz.rii mijloacelor fixe active; grad de valorificare a produc.iei ob.inute. c) Valoare ad.ugat. la 1000 lei mijloace fixe: in care valoare medie ad.ugat. la un leu produc.ie a exerci.iului. d) Rezultat din exploatare la 1000 lei mijloace fixe: in care VE venituri din exploatare; RE rezultat din exploatare; grad de valorificare a produc.iei exerci.iului; rezultat din exploatare la 1 leu venituri din exploatare. 5.5 Analiza stocurilor Func.ionarea normal. .i continu. a ciclului de exploatare necesit. existen.a unor stocuri de mijloace circulante in toate fazele activit..ii economice din intreprindere. Stocurile de mijloace circulante inglobeaz. materii prime .i materiale aflate in diferite faze de prelucrare, inclusiv sub forma produselor finite, a mijloacelor in decontare (crean.e asupra clien.ilor .i debitorilor) .i disponibilit..ilor b.ne.ti in cas. sau banc.. Stocurile se pot exprima in m.rimi fizice sau valorice. Din punct de vedere fizic, stocurile reprezint. cantit..ile de materiale, produse sau m.rfuri necesare fiec.rei faze a ciclului de exploatare (aprovizionare, produc.ie, desfacere) pentru a asigura desf..urarea continu. .i ritmic. a acestuia. Necesitatea constituirii stocurilor deriv. din diferen.a intre continuitatea produc.iei (sau desfacerii) .i caracterul discontinuu al aprovizion.rilor. M.rimea financiar. a stocurilor este dat. de dimensiunea capitalurilor necesare pentru constituirea .i p.strarea lor. Capitalurile alocate nu pot fi recuperate, decat dup. ce stocurile respective parcurg intreg ciclul de exploatare .i sunt valorificate prin vanzarea .i incasarea contravalorii produselor sau serviciilor prestate de intreprindere. Pe toat. aceast. durat. de imobilizare, capitalurile r.man blocate f.r. posibilitatea de a fi utilizate in alte plasamente mai rentabile pe pia.a monetar. sau financiar.. Intrucat stocurile inglobeaz. un volum mare de resurse financiare, in orice intreprindere analiza urm.re.te dinamica, func.iile .i cauzele cre.rii acestora. Aspectele enumerate sunt grupate din punct de vedere metodologic astfel: a) Evolu.ia stocurilor comparativ cu cifra de afaceri (sau produc.ia); b) Evolu.ia stocurilor fa.. de un nivel considerat al acestora (stoc normat, mediu, maxim, optim); c) Gradul de imobilizare al stocurilor. In func.ie de acest criteriu stocurile se clasific. in: normale, cu mi.care lent., f.r. mi.care .i disponibile. Incadrarea in grupele de mai sus se face in func.ie de frecven.a consumului, pe baza stabilirii duratei de imobilizare Di stabilit. cu ajutorul rela.iei: 74 in care S stoc mediu anual; E consum mediu anual. d) Determinarea rezervei de zile Rz. Rela.ia de calcul are urm.toarea form.: in care S1 stocul efectiv la un moment dat; cz consumul zilnic. e) Analiza factorial. a stocurilor Pentru acest gen de analiz. un model frecvent utilizat este: S = cEv, in care c consumul; v viteza de rota.ie (circula.ie). Alte modele de analiz. decurg in mod asem.n.tor mijloacelor fixe, al.turi de care stocurile completeaz. elementele patrimoniale de activ. Ca urmare indicatorii de eficien.. pot fi construi.i in mod asem.n.tor utilizand metoda ratelor, forma general. a acestora fiind: Aplica.ii rezolvate 1. Utilizand datele din tabelul 5.1 s. se determine influen.a structurii mijloacelor fixe asupra indicatorului Care sunt solu.iile pentru imbun.t..irea valorific.rii mijloacelor fixe' Tabelul 5.1 Nr. crt. Indicatori (lei) P0 P1 1 Produc.ia fabricat. 1734204 3589469 2 Valoarea medie anual. a mijloacelor fixe 295714 437449 3 Valoarea mijloacelor medie anual. a fixe active 236571 371831 Rezolvare: Influen.a structurii mijloacelor fixe asupra indicatorului este exprimat. cu ajutorul urm.torului model factorial: In scopul aplic.rii modelului in tabelul 5.2 au fost calculate datele necesare. 75 1. Influen.a randamentului mijloacelor fixe: 2. Influen.a randamentului mijloacelor fixe active: Verificare: Sistemul de ac.iune al factorilor este urm.torul: Fa.. de perioada precedent. se constat. o cre.tere a indicatorului analizat, in valoare absolut. cu 2340,9934 lei aspect caracterizat ca fiind pozitiv. Varia.ia s-a datorat influen.elor diferite exercitate de factorii de gradul I considera.i prin model astfel: - structura mijloacelor fixe a condus la cre.terea in valoare absolut. a indicatorului cu 366,5292 lei, datorit. atat major.rii valorii mijloacelor fixe cat .i a p.r.ii active a acestora; - randamentul mijloacelor fixe active a determinat cre.terea indicatorului analizat in valoare absolut. cu 1974,4642 lei. Tabelul 5.2 Nr. crt. Indicatori Simbol U.m. P0 P1 P1 - P0 1 Produc.ia fabricat. Qf Lei 1734204 3589469 1855265 2 Valoarea mijloacelor fixe Mf Lei 295714 437449 141735 3 Valoarea mijloacelor fixe active Mfa Lei 236571 371831 135260 4 Structura mijloacelor fixe % 80 85 5 5 Randamentul mijloacelor fixe Lei 5864,4636 8205,4570 2340,9934 6 Randamentul mijloacelor fixe active Lei 7330,5857 9653,4958 2322,9101 76 Pentru cre.terea in continuare a indicatorului considerat se va urm.ri atat imbun.t..irea structurii mijloacelor fixe cat cre.terea randamentului p.r.ii active a acestora. Astfel pot fi adoptate urm.toarele solu.ii: - valorificarea excedentelor de capacitate existente; - imbun.t..irea logisticii; - valorificarea intregului timp de lucru al utilajelor; - punerea in func.iune a noilor investi.ii in mijloace fixe; - intocmirea .i respectarea unui program de mentenan.. al utilajelor. 2. Pe baza datelor din tabelul 5.3 se stabileasc. un model de analiz.. In urma aplic.rii s. se identifice solu.ii privind cre.terea randamentului mijloacelor fixe. Tabelul 5.3 Nr. crt. Indicatori (lei) P0 P1 1 Rezultat din exploatare 21744 89196 2 Valoarea medie anual. a mijloacelor fixe 560796 1457552 3 Produc.ia exerci.iului 899388 1013033 4 Venituri din exploatare 1040439 1094106 Rezolvare: Modelul de analiz. are urm.toarea form.: Datele necesare aplic.rii au fost stabilite in tabelul 5.4. Tabelul 5.4 Nr. crt. Indicatori Simbol U.m. P0 P1 P1- P0 1 Rezultat din exploatare RE Lei 21744 89196 67452 410,21 2 Valoarea mijloacelor fixe Mf Lei 560796 1457552 896756 259,91 3 Produc.ia exerci.iului Qe Lei 899388 1013033 113645 112,63 4 Venituri din exploatare VE Lei 1040439 1094106 53667 105,16 5 Rezultat din exploatare la 1000 lei mijloace fixe Lei 38,77345 61,19575 22,4223 157,82 6 Randamentul mijloacelor fixe Lei 1,60377 0,69502 -0,90875 43,33 7 Grad de valorificare a produc.iei exerci.iului % 115,68299 108,00299 -7,68 93,36 8 Rezultat din exploatare la 1000 lei venituri din exploatare Lei 20,89887 81,52409 60,62522 390,09 77 1.Influen.a eficien.ei mijloacelor fixe: 2. Influen.a gradului de valorificare a produc.iei exerci.iului: 3. Influen.a rezultatului din exploatare ob.inut la 1000 lei venituri din exploatare: Verificare: 22,4223 = - 21,97026 - 1,11553 + 45,50809 Sistemul de ac.iune al factorilor este urm.torul: Ca urmare a calculelor efectuate se constat. c. randamentul mijloacelor fixe ob.inut la 1000 lei rezultat al activit..ii de baz., a crescut cu 22,4223 lei. Factorii de influen.. considera.i au avut o evolu.ie contrar.. Randamentul mijloacelor fixe exprimat prin intermediul produc.iei exerci.iului, a determinat sc.derea indicatorului considerat cu 21,97026 lei. Veniturile din exploatare ob.inute in principal din vanzarea produc.iei au exercitat de asemenea o influen.. negativ. asupra indicatorului considerat, conducand la o deteriorare a acestuia cu 1,11553 lei. Gradul de valorificare a produc.iei exerci.iului de.i s-a redus se men.ine la cote mai mari decat 100 %. Ambele aspecte apar pe fondul unor investi.ii mari efectuate de intreprindere in mijloace fixe (cu 159,9% mai mari decat in perioada precedent.) .i al cre.terii produc.iei dar intr-un ritm mai mic (12,63%). Un singur factor a determinat cre.terea randamentului mijloacelor fixe acesta fiind rezultatul din exploatare raportat la 1000 lei venituri din exploatare. Chiar .i in condi.iile major.rii de la 20,89887 lei la 81,52409 lei valoarea acestui indicator se 78 men.ine la cote reduse. Practic, nivelul profitului comparativ cu cel al veniturilor din exploatare ob.inute de intreprindere pe perioada de gestiune analizat., se situeaz. la valori mici. Pentru perioada de gestiune urm.toare se va urm.ri cre.terea randamentului mijloacelor fixe, premis. a sporirii respectiv valorific.rii produc.iei. Ca urmare este necesar. punerea in func.iune a mijloacelor fixe achizi.ionate, instruirea personalului de deservire, organizarea ergonomic. a locurilor de munc. nou create etc. Ob.inerea unui volum al produc.iei pe m.sura investi.iilor efectuate este posibil. prin utilizarea eficient. a resurselor materiale disponibile. 3. Pe baza datelor din tabelul 5.5 s. se studieze evolu.ia stocurilor comparativ cu cifra de afaceri. Tabelul 5.5 Anul Cifra de afaceri (mii lei) Stocuri de materiale (mii lei) 1 1894 342 2 1800 421 3 1934 450 4 1952 520 5 1682 600 Rezolvare: Pentru analiza datelor disponibile in tabelul 5.5 se calculeaz. indicatori cu un anumit con.inut informa.ional, prezenta.i in tabelul 5.6: Analizand datele ob.inute in tabelul 5.6 pot fi desprinse urm.toarele concluzii: - evolu.ia stocurilor a fost diferit. pe parcursul celor 5 ani; - viteza de rota.ie a sc.zut pe parcursul perioadei de analiz.; - politica de gestiune pe termen scurt a intreprinderii a constat atat in majorarea stocurilor de materii prime .i materiale pe fondul men.inerii sau cre.terii cifrei de afaceri (cu excep.ia anului 5 cand cifra de afaceri scade la 1682 mii lei). Dac. rezultatele ob.inute reprezint. o consecin.. a schimb.rii politicii de gestiune pe termen scurt adoptat. de managerii intreprinderii, situa.ia nu poate fi caracterizat. ca fiind negativ.. Decizia adoptat. are consecin.e asupra rela.iei rentabilitate-risc pe termen scurt. Pe fondul diminu.rii rentabilit..ii ciclului de exploatare se manifest. concomitent .i reducerea riscurilor pe termen scurt la care este expus. intreprinderea. Tabelul 5.6 Anul Cifr. de afaceri Stocuri de materiale Indice cifr. de afaceri Indice stocuri Rota.ia stocurilor 1 1894 342 100 100 1 5,53 2 1800 421 95,03 123,09 0,77 4,27 3 1934 450 107,44 106,88 1,01 4,29 4 1952 520 100,93 115,55 87,34 3,75 5 1682 600 86,16 115,38 74,67 2,80 79 In caz contrar sc.derea vitezei de rota.ie are un impact direct asupra resurselor financiare imobilizate in stocuri. Capitalurile alocate ca urmare a cre.terii stocurilor vor fi recuperate dup. ce acestea parcurg intreg ciclul de exploatare, in urma c.ruia se transform. in produse finite care ulterior vor fi vandute .i se va incasa contravaloarea acestora. Aplica.ii propuse 1. Cum se determin. gradul de imobilizare a stocurilor .i ce semnifica.ie economic. are' 2. Preciza.i indicatorii de caracterizare a st.rii mijloacelor fixe. 3. Care sunt indicatorii pentru caracterizarea dinamicii .i structurii mijloacelor fixe' 4. Care este necesitatea constituirii stocurilor' 5. Defini.i viteza de rota.ie a stocurilor .i preciza.i rela.ia de calcul pentru acest indicator. 6. S. se stabileasc. factorii .i s. se cuantifice influen.a acestora pe baza urm.torului model de analiz.: 7. S. se precizeze semnifica.ia factorilor .i s. se interpreteze rela.ia urm.toare: Cum aprecia.i aceast. situa.ie .i ce m.suri se impun' 8. S. se analizeze evolu.ia stocurilor in corela.ie cu cifra de afaceri pe baza datelor din tabelul 5.7. Tabelul 5.7 Anul Stocuri de materiale (lei) Cifra de afaceri (lei) Indici Rota.ia Stocuri CA stocurilor N-4 26800 312000 N-3 31250 386000 N-2 36840 422600 N-1 45670 415700 N 56430 456450 9. Pe baza datelor din tabelul 5.8 s. se precizeze un model de analiz., s. se stabileasc. factorii .i s. se cuantifice influen.a acestora. Cu ajutorul datelor ob.inute s. se stabileasc. solu.iile de cre.tere a eficien.ei mijloacelor fixe. Tabelul 5.8 Nr. crt. Indicatori (lei) P0 P1 1 Produc.ia fabricat. 663871 980474 2 Valoare medie a mijloacelor fixe 49386 62498 3 Valoare medie a mijloacelor fixe active 38379 44369 80 CAPITOLUL 6 Analiza cheltuielilor 6.1 Structuri privind cheltuielile .i veniturile intreprinderii Contabilitatea financiar. a cheltuielilor .i veniturilor este organizat. avand la baz. concep.ia dualist. .i are ca obiect evaluarea, inregistrarea cheltuielilor .i veniturilor in func.ie de natura lor. Pentru reprezentarea acestora se porne.te de la caracterul de proces al activit..ilor consumatoare de resurse .i produc.toare de rezultate. Structurile de cheltuieli .i venituri delimitate in contabilitatea financiar. potrivit naturii lor, definesc con.inutul claselor 6 respectiv 7 din planul de conturi. Realizarea obiectului de activitate al fiec.rui agent economic impune utilizarea tuturor elementelor ce compun procesul muncii. O parte din acestea se consum. in procesul de produc.ie sau comercializare al unit..ii patrimoniale, o alt. parte se depreciaz., iar altele trebuie s. fie remunerate. Indiferent de modul de utilizare, resursele materiale, financiare, umane sau de mediu folosite in procesul economic al intreprinderii genereaz. cheltuieli. Observa.ie: 1. In analiza diferitelor categorii de consumuri trebuie avut in vedere faptul c. realizarea unui venit presupune efectuarea unei cheltuieli .i invers. Excep.ii de la aceast. regul. apar in cazul cheltuielilor financiare care nu genereaz. venituri dup. cum realizarea de venituri nu implic. in mod necesar efectuarea unor cheltuieli. O situa.ie similar. se intalne.te in cazul veniturilor .i cheltuielilor excep.ionale. 2. Orice analiz. a cheltuielilor, pe total sau pe categorii de activit..i, nu se efectueaz. prin sine ins..i, ci in strans. corelare cu categoriile de venituri la a c.ror realizare contribuie. 6.2 Analiza cheltuielilor la 1000 lei venituri totale Analiza cheltuielilor aferente veniturilor totale ale intreprinderii are rolul de a eviden.ia evolu.ia acestora in dinamic. .i structur., precum .i factorii care influen.eaz. asupra nivelului lor, in scopul identific.rii rezervelor de reducere a acestora, a c.ror mobilizare constituie premisa cre.terii eficien.ei .i performan.elor economico-financiare. Urm.rirea evolu.iei cheltuielilor aferente veniturilor totale se face cu ajutorul indicatorului .rata medie de eficien.. a cheltuielilor totaleh sau .cheltuieli la 1000 lei venituri totaleh al c.rui model de analiz. este urm.torul: in care RCT reprezint. rata medie de eficien.. a cheltuielilor totale sau cheltuieli la 1000 lei venituri totale; suma cheltuielilor pe categorii de activit..i (exploatare, financiar. .i excep.ional.); suma veniturilor pe categorii de activit..i; gi structura veniturilor; rci rata de eficien.. a cheltuielilor pe categorii de venituri. Reducerea nivelului ratei este echivalent. cu o cre.tere a eficien.ei cu care 81 au fost utilizate resursele financiare, umane, materiale .i de mediu ale intreprinderii. In mod asem.n.tor cre.terea valorii raportului denot. o sc.dere a eficien.ei activit..ii intreprinderii. 6.3 Analiza cheltuielilor de exploatare Cheltuielile de exploatare de.in ponderea cea mai mare in totalul cheltuielilor, suma lor fiind in strans. dependen.. cu realizarea obiectului de activitate al intreprinderii. 6.3.1 Analiza cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare Din enumerarea precedent. se poate observa num.rul mare al cheltuielilor de exploatare. Ca urmare acestea de.in o pondere hot.ratoare in totalul cheltuielilor, suma lor fiind in strans. dependen.. cu realizarea obiectului de activitate al intreprinderii. In analiza cheltuielilor de exploatare pot fi avute in vedere urm.toarele modalit..i: a) Nivelul cheltuielilor de exploatare pe elemente de cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare: b) Rata medie de eficien.. a cheltuielilor de exploatare: in care RCE reprezint. rata medie de eficien.. a cheltuielilor de exploatare; suma veniturilor din exploatare pe tipuri de activit..i (vanz.ri de m.rfuri, livr.ri de produse, execut.ri de lucr.ri, prest.ri de servicii; suma cheltuielilor de exploatare pe tipuri de activit..i; gi structura veniturilor de exploatare pe tipuri de activit..i; rcei rata de eficien.. a cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri pe tipuri de activit..i. 6.3.2 Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifr. de afaceri Principala component. a cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare o reprezint. cheltuielile la 1000 lei cifr. de afaceri. In analiza factorial. a cheltuielilor la 1000 lei cifr. de afaceri pot fi utilizate urm.toarele dou. modele de analiz.: in care q volumul fizic al produc.iei vandute pe produse ; gi structura produc.iei vandute pe produse; p pre. mediu de vanzare unitar (exclusiv TVA); c cost complet unitar; cheltuieli din exploatare la 1000 lei cifr. de afaceri pe produse. Principalii indicatori in cadrul c.rora se reg.se.te modificarea cheltuielilor la 82 1000 lei cifr. de afaceri sunt: a) Profitul inainte de impozitare: b) Eficien.a activelor imobilizate: c) Eficien.a mijloacelor fixe: d) Eficien.a activelor circulante: e) Eficien.a capitalurilor permanente sau proprii: 6.4 Analiza cheltuielilor variabile .i fixe Indicele de variabilitate al unei cheltuieli nu r.mane in permanen.. acela.i, deoarece el se modific. sub influen.a diferi.ilor factori: volumul fizic al produc.iei, perioada de timp pe care se analizeaz. cheltuiala in cauz., caracterul particular al respectivei categorii de cheltuieli. Studiind comportamentul diferitelor categorii de cheltuieli fa.. de modificarea volumului fizic al produc.iei, pot fi deosebite cheltuielile variabile .i fixe. 6.4.1 Analiza cheltuielilor variabile In categoria cheltuielilor variabile se includ: - cheltuieli cu materiile prime .i materialele directe; - cheltuieli cu manopera direct.; - alte categorii de cheltuieli care variaz. relativ propor.ional cu volumul de activitate. Cheltuielile variabile se analizeaz. ca nivel la 1000 lei venituri din exploatare sau cifr. de afaceri , precum .i ca sum. absolut. a cheltuielilor variabile aferent. produc.iei fabricat.. Analiza factorial. a cheltuielilor variabile se efectueaz. cu ajutorul urm.torilor indicatori: a) Cheltuieli variabile la 1000 lei venituri din exploatare: in care Cv reprezint. suma cheltuielilor variabile aferente exp loat.rii; VE venituri din exploatare; 83 gj structura veniturilor din exploatare pe tipuri de activit..i; cheltuieli variabile la 1000 lei venituri din exploatare pe tipuri de activit..i. b) Cheltuieli variabile la 1000 lei cifr. de afaceri: in care q volumul fizic al produc.iei; p pre. de vanzare unitar; cv cheltuieli variabile unitare. Modificarea cheltuielilor variabile se reflect. asupra urm.torilor indicatori economico-financiari: a) Rezultatul exploat.rii: b) Eficien.a activelor imobilizate: c) Eficien.a mijloacelor fixe: d) Eficien.a activelor circulante: d) Eficien.a capitalurilor permanente sau proprii: e) Eficien.a for.ei de munc.: 6.4.2 Analiza cheltuielilor fixe Definind cheltuielile fixe sau constante in func.ie de comportamentul pe care il au fa.. de modificarea volumului fizic al produc.iei, trebuie subliniat faptul c. aceast. categorie de cheltuieli se caracterizeaz. printr-un indice de variabilitate egal cu zero. In general, sunt determinate de capacitatea de produc.ie a intreprinderii, iar structura lor difer. de la o intreprindere la alta in func.ie de factorii determinan.i. In aceast. categorie sunt cuprinse, in principal, cheltuielile privind: amortiz.rile, serviciile telefonice, abonamentele radio-tv, primele de asigurare, impozitele .i taxele locale, salariile personalului de conducere, tehnic, economic .i 84 de alt. specialitate, administrativ, de deservire a sec.iilor .i intreprinderii, cheltuielile asimilate acestora, cheltuielile cu protec.ia mediului inconjur.tor, cheltuieli de birou .i alte cheltuieli administrativ-gospod.re.ti. Sunt ocazionate de simpla existen.. a intreprinderii, ele fiind inevitabile chiar .i atunci cand produc.ia ar fi oprit. temporar. Analiza cheltuielilor fixe se poate efectua cu ajutorul urm.torilor indicatori: a) Cheltuieli fixe la 1000 lei venituri din exploatare: in care Cf reprezint. suma cheltuielilor fixe din exploatare; VE suma veniturilor din exploatare; T fond total de timp de munc.; wh productivitatea medie orar., determinat. in func.ie de veniturile din exploatare; categorii de cheltuieli fixe. b) Cheltuieli fixe la 1000 lei cifr. de afaceri: Modificarea cheltuielilor fixe fa.. de nivelul de referin.. al acestora se reflect. in aceea.i indicatori ai activit..ii intreprinderii ca .i cele variabile .i anume: a) Rezultatul exploat.rii: b) Eficien.a activelor imobilizate: c) Eficien.a mijloacelor fixe: d) Eficien.a activelor circulante: d) Eficien.a capitalurilor permanente sau proprii: e) Eficien.a for.ei de munc.: 85 6.5 Analiza cheltuielilor materiale Cheltuielile materiale joac. un rol determinant in procesul de produc.ie deoarece constituie .substan.a principal.h a produsului finit. In func.ie de profilul intreprinderii, cheltuielile materiale au de regul., o pondere insemnat. in totalul cheltuielilor de exploatare. Din punct de vedere al con.inutului, cheltuielile materiale sunt formate din: - cheltuieli cu materii prime .i materiale consumabile; - cheltuieli cu energia electric., termic. .i ap.; - amortizarea mijloacelor fixe; - alte cheltuieli materiale. In analiza economico-financiar., cheltuielile materiale se examineaz. atat pe total, cat .i din punct de vedere al grup.rii acestora in cheltuieli variabile .i fixe, sau pe elemente componente de natura celor men.ionate in paragraful precedent. Analiza cheltuielilor materiale urm.re.te determinarea tendin.ei de sc.dere a acestora ca efect al progresului tehnic, materializat prin sc.derea consumurilor fizice utilizarea, acolo unde este posibil, a inlocuitorilor mai ieftini dar fiabili, in scopul cre.terii competitivit..ii produselor .i pe aceast. cale a eficien.ei intregii activit..i a intreprinderii. Cheltuielile materiale se analizeaz. ca nivel la 1000 lei venituri din exploatare sau cifr. de afaceri, utilizandu-se modele similare celor prezentate anterior (la analiza cheltuielilor variabile .i fixe). a) Cheltuieli materiale la 1000 lei venituri din exploatare: in care Cm reprezint. suma cheltuielilor materiale; b) Cheltuieli materiale la 1000 lei cifr. de afaceri: 6.5.1 Analiza cheltuielilor cu materiile prime .i materialele Analiza cheltuielilor cu materialele se efectueaz. cu ajutorul indicatorului sintetic cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifr. de afaceri sau venituri din exploatare. Modelul de analiz. al cheltuielilor cu materialele la 1000 lei cifr. de afaceri, este urm.torul: in care cmp reprezint. cheltuieli cu materialele pe unitatea de produs; csj consumul specific din resursa material. j; pj pre.ul de aprovizionare al resursei materiale j. 6.6 Analiza cheltuielilor cu personalul Cheltuielile cu personalul cuprind cheltuielile cu remunera.ia personalului (cunoscute sub denumirea de cheltuieli cu salariile) .i cheltuielile privind asigur.rile .i protec.ia social.. In raport cu modul de includere in costuri, este necesar. localizarea 86 rezervelor existente in vederea cre.terii eficien.ei cheltuielilor cu personalul. Ca urmare, problematica analizei cheltuielilor cu personalul poate fi structurat. in raport cu obiectivele urm.rite astfel: - caracterizarea situa.iei generale a cheltuielilor cu salariile; - analiza factorial. a cheltuielilor cu salariile; - analiza corela.iei dintre dinamica productivit..ii muncii .i dinamica salariului mediu; - analiza eficien.ei cheltuielilor cu salariile. 6.6.1 Caracterizarea situa.iei generale a cheltuielilor cu salariile Analiza in dinamic. a cheltuielilor cu salariile, permite eviden.ierea evolu.iei in timp a acestora sub impactul cre.terii volumului de activitate .i a salariului mediu tarifar pe unitatea de timp de munc.. Caracterizarea situa.iei generale a cheltuielilor cu salariile se poate face in m.rimi absolute sau relative. Modificarea cheltuielilor cu salariile in m.rimi absolute ƒ¢Cs se determin. ca diferen.. intre cheltuielile cu salariile realizate Cs1 .i cele aferente perioadei luat. ca baz. de compara.ie, reprezentand realiz.rile perioadei anterioare sau nivelurile programate ale perioadei curente Cs0, astfel: ƒ¢Cs = Cs1 - Cs0 Intre volumul de activitate .i dinamica cheltuielilor cu salariile (partea corespunz.toare personalului direct productiv) exist. o leg.tur. direct., dar trebuie avut in vedere .i faptul c. partea dominant. a cheltuielilor in cauz. are caracter variabil. Acest aspect a generat apari.ia .i utilizarea in teoria .i practica economic. a no.iunii de .modificare relativ. a cheltuielilor cu salariileh, in accep.iunea de modificare condi.ionat. de volumul de activitate. In ceea ce prive.te volumul de activitate, trebuie ales acel indicator care s. fie corelat cu cheltuielile salariale. In fapt, cheltuielile cu salariile trebuie corelate cu acel indicator in care s. se reg.seasc. intregul consum de munc. .i care s. aib. acoperire material. concretizat. in produse, lucr.ri, servicii etc. Modificarea relativ. a cheltuielilor cu salariile ƒ¢Csr, se stabile.te ca diferen.. intre cheltuielile cu salariile realizate Cs1 .i cheltuielile cu salariile admisibile Csa, astfel: ƒ¢Csr = Cs1 - Csa in care Iv reprezint. indicele volumului de activitate (cifra de afaceri sau produc.ia exerci.iului). Pot fi intalnite urm.toarele situa.ii: - Cs1 < Csa, genereaz. o economie relativ.; - Cs1 > Csa, reprezint. o dep..ire relativ.; - Cs1 = Csa, cerin.a de baz. respectiv men.inerea ratei de eficien.. a cheltuielilor cu salariile la 1000 lei volum de activitate. 6.6.2 Analiza factorial. a cheltuielilor cu salariile Din punct de vedere factorial, cheltuielile cu salariile pot fi analizate pe baza urm.toarelor modele: 87 in care reprezint. productivitatea medie anual. Wa calculat. pe baza veniturilor din exploatare; cheltuieli medii cu salariile la 1 leu venituri din exploatare: in care gi structura veniturilor din exploatare pe produse, lucr.ri, servicii etc.; csi cheltuieli cu salariile la 1 leu produc.ie pe produse, lucr.ri, servicii etc. in care reprezint. num.rul mediu de ore lucrate de un salariat intr-un an; 6.6.3 Analiza corela.iei dintre productivitatea muncii .i salariul mediu Analiza corela.iei dintre dinamica productivit..ii muncii .i cea a salariului mediu, constituie o parte integrant. a politicii salariale a intreprinderii. Devansarea cre.terii salariului mediu de c.tre productivitatea medie a muncii, conduce la realizarea de economii privind cheltuielile cu salariile, ceea ce se reflect. pozitiv in nivelul acestor cheltuieli la 1000 lei cifr. de afaceri .i implicit in cre.terea ratei de eficien.. a cheltuielilor totale. In analiza corela.iei dintre cre.terea productivit..ii muncii .i cea a salariului mediu se utilizeaz. indicele corela.iei Ic, care se poate determina in dou. moduri: a) Raport al dinamicilor: in care Icsa reprezint. indicele salariului mediu anual; IWa indicele productivit..ii medii anuale. b) Raport al cre.terilor (se aplic. doar in situa.ia in care indicii sunt mai mari decat 100): Atat intr-un caz, cat .i in cel.lalt, corela.ia este respectat. dac. Ic ICs Se constat. faptul c. inegalitatea nu este respectat.. Astfel din datele ob.inute rezult. faptul c. cheltuielile cu salariile au crescut cu 64490 lei. Num.rul 95 de salaria.i a condus la cre.terea cheltuielilor cu salariile cu 27736,9991 lei in compara.ie cu anul de baz., deoarece num.rul acestora a crescut de la 6 la 8 in perioada urm.toare. Aplica.ii propuse 1. Care este ordinea analizei cheltuielilor unei intreprinderii. 2. Preciza.i un model de analiz. pentru cheltuielile cu materialele. 3. Ce reprezint. costul marginal' 4. Care sunt principalele categorii de cheltuieli analizate la nivel de produs' 5. Preciza.i un model de analiz. pentru cheltuielile cu personalul. 6. Cum aprecia.i situa.ia in care modificarea relativ. a cheltuielilor cu salariile ƒ¢Csr este negativ.. 7. Preciza.i trei exemple de cheltuieli cu lucr.rile .i serviciile executate de ter.i. 8. Cum poate fi apreciat. situa.ia in care indicele de corela.ie este subunitar' 9. S. se determine influen.a structurii produc.iei vandute asupra cheltuielilor variabile la 1000 lei cifr. de afaceri .i s. se interpreteze cazul influen.ei negative. 10. Cum poate fi apreciat. situa.ia in care rata de eficien.. a cheltuielilor totale ale unei intreprinderi cre.te fa.. de anul precedent. Se impun m.suri de corec.ie' 11. Comenta.i inegalitatea urm.toare: indicele productivit..ii muncii indicele cheltuielilor salariale 12. S. se interpreteze cazul: ICA = 110% ICT = 115% ICv = 108% CA cifra de afaceri CT cheltuieli totale aferente cifrei de afaceri Cv cheltuieli variabile aferente cifrei de afaceri 13. Potrivit datelor din tabelul 6.6 s. se stabileasc. solu.iile de reducere a cheltuielilor fixe la 1000 lei cifr. de afaceri. Tabelul 6.6 Nr. crt. Indicatori (mii lei) Programat Realizat 1 Volumul fizic al produc.iei vandute exprimat in pre. mediu de vanzare unitar 18600 22560 2 Suma cheltuielilor fixe 3485 4330 3 Volumul fizic efectiv al produc.iei vandute exprimat in pre. mediu de vanzare unitar programat - 21685 14. Activitatea de exploatare a unei intreprinderi este caracterizat. de urm.toarele valori ale fluxurilor de intrare respectiv ie.ire (tabelul 6.7). Utilizand un model de analiz. s. se stabileasc. solu.iile privind cre.terea eficien.ei cheltuielilor de exploatare pentru anul 2008. Tabelul 6.7 Nr. crt. Indicatori (lei) 2005 2006 2007 1 Cheltuieli din exploatare 451354 547622 784521 2 Venituri din exploatare 554786 645140 829504 96 CAPITOLUL 7 Analiza rentabilit..ii 7.1 Abord.ri conceptuale privind rentabilitatea intreprinderii Rentabilitatea poate fi definit. drept capacitatea unei intreprinderi de a realiza profit. Acesta reprezint. cel mai sintetic indicator de m.surare a eficien.ei activit..ii fiind principala surs. de remunerare a capitalurilor investite .i de dezvoltare a activit..ii. Este una din formele cele mai sintetice de exprimare a eficien.ei intregii activit..i a intreprinderii, respectiv a tuturor factorilor de produc.ie utiliza.i in stadiile circuitului economic: aprovizionare, produc.ie .i vanzare. Eficien.a economic. este o categorie economic. cuprinz.toare care include rentabilitatea. Pentru exprimarea rentabilit..ii se utilizeaz. dou. categorii de indicatori: profitul .i ratele de rentabilitate. M.rimea absolut. a rentabilit..ii este reflectat. de profit, iar gradul in care capitalul sau utilizarea resurselor intreprinderii genereaz. profit este reflectat de ratele de rentabilitate (indicator al m.rimii relative a rentabilit..ii). 7.2 Analiza profitului Expresie a rentabilit..ii, masa profitului constituie rezultatul financiar pozitiv care exprim. eficien.a activit..ii productive a intreprinderii. Ca valoare pozitiv. rezultat. din procesele economice sau financiare care au loc in cadrul unei intreprinderi, profitul poate fi analizat, din punct de vedere structural .i factorial. 7.2.1 Analiza structural. a profitului Sintetizand, pentru o perioad. de activitate dat. (de obicei un exerci.iu financiar), ansamblul fluxurilor economice generatoare de venituri .i cheltuieli, contul de profit .i pierdere arat. cum s-a ajuns de la o stare patrimonial. ini.ial. la una final., reflectate in bilan.urile de la inceputul .i sfar.itul exerci.iului (realizeaz. leg.tura dintre bilan.ul ini.ial .i cel final). Con.inutul informa.ional al contului de profit .i pierdere permite aprecierea performan.elor intreprinderii, evaluate prin soldurile intermediare de gestiune, capacitatea de autofinan.are .i riscul economic. Analiza structural. a profitului are rolul de a eviden.ia ponderea .i dinamica rezultatelor aferente celor trei categorii de activit..i care se desf..oar. in cadrul unei intreprinderi: de exploatare, financiar. .i excep.ional.. In figura 7.1 sunt prezentate dou. modele de analiza structural. a rezultatului brut al exerci.iului. Diferen.a dintre ele const. in eviden.ierea distinct. a rezultatului curent al execi.iului. 7.2.2 Analiza soldurilor intermediare de gestiune Structura contului de profit .i pierdere pe cele trei tipuri de activit..i (exploatare, financiar. .i excep.ional.) permite degajarea unor acumul.ri b.ne.ti poten.iale, destinate s. indeplineasc. o anumit. func.ie de remunerare a factorilor de produc.ie .i de finan.are a activit..ii viitoare, denumite solduri intermediare de gestiune SIG. Realizarea acestui obiectiv, presupune o tratare prealabil. a contului de profit .i pierdere (tabelul 7.1) pentru a pune in eviden.. rentabilitatea intreprinderii ca marj. comercial., produc.ie a exerci.iului, valoare ad.ugat., excedent brut de exploatare, rezultat al exploat.rii, curent .i net al exerci.iului. 97 Soldurile intermediare de gestiune reprezint., de fapt, palierele succesive in formarea rezultatului final. Construc.ia indicatorilor se realizeaz. in cascad. pornind de la cel mai cuprinz.tor (produc.ia exerci.iului + marja comercial.) .i finalizand cu cel mai sintetic (rezultatul net al exerci.iului). Fiecare sold intermediar, reflect. rezultatul gestiunii financiare la treapta respectiv. de acumulare. Fig. 7.1 Modele de analiz. structural. a profitului 98 Tabelul 7.1 CHELTUIELI VENITURI SIG Costul de cump.rare al m.rfurilor vandute sau varia.ia in minus (reducere a stocurilor) Vanz.ri de m.rfuri Marja comercial. Produc.ia vandut. Produc.ia stocat. Produc.ia imobilizat. Produc.ia exerci.iului Consumuri provenind de la ter.i Produc.ia exerci.iului Marja comercial. Valoarea ad.ugat. Impozite, taxe .i v.rs.minte asimilate Cheltuieli cu personalul Valoarea ad.ugat. Subven.ii de exploatare Excedentul brut (sau insuficien.a brut.) de exploatare Insuficien.a brut. de exploatare Amortiz.ri .i provizioane calculate Alte cheltuieli de exploatare Excedentul brut al exploat.rii Relu.ri asupra provizioanelor Alte venituri din exploatare Rezultatul exploat.rii (profit sau pierdere) Rezultatul exploat.rii (Pierdere) Cheltuieli financiare Rezultatul exploat.rii (Profit) Venituri financiare Rezultatul curent (profit sau pierdere) Rezultatul curent (Pierdere) Cheltuieli excep.ionale Impozit pe profit Rezultatul curent (Profit) Venituri excep.ionale Rezultatul net al exerci.iului (profit net sau pierdere) Marja comercial. Mc (adaosul comercial) vizeaz. in exclusivitate intreprinderile comerciale sau numai activitatea comercial. a intreprinderilor cu activitate mixt. (industrial. .i comercial.). Activitatea comercial. presupune cump.rarea .i revanzarea m.rfurilor, considerate bunuri achizi.ionate pentru a fi revandute in aceea.i stare. Este principalul indicator de apreciere a performan.elor unei activit..i comerciale. In mod similar .i cu semnifica.ie apropiat., intreprinderile industriale, pot calcula un indicator denumit marja asupra consumurilor materiale, ca diferen.. intre produc.ia exerci.iului .i consumurile materiale (cump.r.ri de materii prime .i materiale minus cre.terea sau plus diminuarea, stocurilor de materii prime .i materiale in cursul perioadei de gestiune). in care D reprezint. cifra de afaceri din vanz.ri de m.rfuri sau valoarea desfacerilor de m.rfuri; C rata medie a marjei comerciale sau cota medie de adaos comercial; gi structura vanz.rilor pe grupe de m.rfuri sau sectoare de activitate; ci cota de adaos comercial pe grupe de m.rfuri sau sectoare de activitate. Produc.ia exerci.iului Qe (in cadrul activit..ii industriale) include valoarea bunurilor .i serviciilor fabricate de intreprindere pentru a fi vandute, stocate sau 99 utilizate pentru nevoile proprii. Drept urmare, produc.ia exerci.iului va include trei elemente: produc.ia vandut., stocat. .i imobilizat.. Produc.ia exerci.iului fiind conceptul central in calculul soldurilor intermediare de gestiune al.turi de marja comercial., merit. diferen.iat de indicatorul cifr. de afaceri. La intreprinderile cu activitate mixt., cifra de afaceri eviden.iaz. vanz.rile de m.rfuri .i produc.ia vandut., in timp ce la intreprinderile industriale aceasta reflect. doar produc.ia vandut.. Ignorand anumite aspecte importante privind activitatea intreprinderii, cum sunt decalajele intre momentul fabric.rii .i cel al factur.rii antrenand varia.ia stocurilor, cifra de afaceri poate s. genereze o imagine deformat. asupra activit..ii intreprinderii. Spre deosebire de aceasta, produc.ia exerci.iului ofer. o imagine mai fidel. asupra activit..ii reale a intreprinderii pe durata perioadei de gestiune, fiind principalul avantaj al acestui indicator. Valoarea ad.ugat. VA (primul sold intermediar de gestiune) exprim. cre.terea de valoare rezultat. din utilizarea factorilor de produc.ie, indeosebi a for.ei de munc. .i capitalului, peste valoarea bunurilor .i serviciilor provenind de la ter.i, in cadrul activit..ii curente a intreprinderii. Excedentul brut din exploatare EBE se poate determina cu ajutorul rela.iei: EBE = Venituri din exploatare incasabile - Cheltuieli din exploatare pl.tibile Pornind de la veniturile .i cheltuielile incasabile, respectiv pl.tibile .i avand in vedere diferitele decalaje care se produc la nivelul creditelor acordate clien.ilor .i creditelor furnizor, sau la nivelul stocurilor, se poate concluziona c. o parte din excedentul brut al exploat.rii se va reg.si imobilizat in varia.ia nevoii de fond de rulment pentru exploatare (produc.ia imobilizat. nu genereaz. fluxuri monetare). Dintr-o astfel de perspectiv. exprim. fluxul real de trezorerie al exploat.rii ETE rezultat dup. acoperirea varia.iei nevoii de fond de rulment pentru exploatare. Excedentul de trezorerie al exploat.rii joac. un rol important in cadrul analizei fluxurilor de trezorerie asupra c.ruia se va reveni in capitolul 8. In aceast. calitate constituie primul nivel al analizei privind formarea trezoreriei globale a intreprinderii, fiind punctul de pornire in tabloul fluxurilor de trezorerie. Analiza excedentului brut al exploat.rii, poate fi aprofundat. utilizand urm.toarele rate de structur.: a) Rata amortiz.rii Ra: b) Rata provizioanelor Rp: c) Rata cheltuielilor financiare cu dobanzile RCd: d) Rata impozitului pe profit Ri: e) Rata dividendelor Rd: Rezultatul exploat.rii RE (profit sau pierdere) prive.te activitatea de 100 exploatare curent. a intreprinderii. Prin deducerea cheltuielilor cu amortiz.rile (doar amortiz.rile economice justificate, normale ale imobiliz.rilor, surplusul fiind transferat, la cheltuieli excep.ionale) .i provizioanele din excedentul brut al exploat.rii acesta devine un rezultat net al exploat.rii. Exprim. m.rimea absolut. a rentabilit..ii activit..ii de exploatare, ob.inut. prin deducerea tuturor cheltuielilor (pl.tibile .i calculate) din veniturile exploat.rii (incasabile .i calculate). Rezultatul curent RC (profit sau pierdere) este determinat atat de rezultatul exploat.rii normale .i curente, cat .i de cel al activit..ii financiare. Este, ca urmare rezultatul tuturor opera.iilor curente ale intreprinderii. Nefiind perturbat de elemente excep.ionale, acest sold permite analiza dinamicii rezultatelor curente ale intreprinderii pe mai multe exerci.ii succesive. Rezultatul net al exerci.iului Rn exprim. m.rimea absolut. a rentabilit..ii financiare cu care vor fi remunera.i ac.ionarii pentru capitalurile subscrise. In mod efectiv trebuie s. fie sus.inut de existen.a unor disponibilit..i monetare reale, altfel el va r.mane doar un poten.ial de finan.are. Din punct de vedere al destina.iei urmeaz. s. se distribuie sub forma dividendelor sau/.i s. se reinvesteasc. in intreprindere. Partea r.mas. nerepartizat., constituie surs. de finan.are proprie sau element de autofinan.are generat de ins..i activitatea intreprinderii. Analiza soldurilor intermediare de gestiune, se poate realiza folosind urm.toarele procedee: - modific.ri absolute; - indici cu baz. fix., in lan. .i medii; - metoda ratelor; - metoda substituirilor in lan.. 7.2.3 Analiza factorial. a profitului la nivel de intreprindere Luand in considerare diversitatea de forme sub care se prezint. profitul la nivel de intreprindere, analiza factorial. a acestuia poate fi aprofundat. avand in vedere urm.toarele categorii: rezultatul brut al exerci.iului, rezultatul exploat.rii .i rezultatul aferent cifrei de afaceri. Analiza factorial. a rezultatului brut al exerci.iului Rezultatul brut al exerci.iului Rb, se determin. ca diferen.. intre veniturile totale .i cheltuielile totale, astfel: in care Pb reprezint. rezultatul (profitul) mediu brut la 1 leu venituri totale; gi structura veniturilor totale pe categorii de activit..i; pbi profitul brut la 1 leu venituri pe categorii de activit..i. M.surarea influen.elor factorilor se realizeaz. cu ajutorul metodei substituirilor in lan.. Analiza factorial. a rezultatului din exploatare Ca orice analiz. factorial. .i in acest caz se urm.re.te determinarea factorilor care influen.eaz. rezultatul exploat.rii in vederea stabilirii nivelului acestuia pentru perioadele urm.toare. In literatura de specialitate se intalnesc mai 101 multe modele de analiz., fiecare cu destina.ia lui precis.. a) Un prim model are urm.toarea form.: RE = qEp - qEc, in care q volumul fizic al produc.iei vandute; p pre. de vanzare unitar; c cost unitar al produselor. Modelul se recomand. in cazul unei analize desf..urat. pe produse. b) Un alt model urm.re.te activitatea de comercializare a intreprinderii: in care CA cifra de afaceri; Rc rat. de rentabilitate comercial.; gi structura cifrei de afaceri pe produse, grupe de produse, sectoare de activitate etc.; rci rentabilit..ile comerciale pe structura aleas. a cifrei de afaceri. c) Leg.tura dintre rezultatul din exploatare .i factorul uman este sintetizat. printr-un model avand forma: in care Ns num.rul de salaria.i; Nsp num.rul de salaria.i direct productivi; Qf produc.ia fabricat.; d) Leg.tura dintre rezultatul din exploatare .i factorul material este exprimat. astfel: in care At activ total; Ai activ imobilizat; 7.3 Analiza ratelor de rentabilitate Ratele de rentabilitate fac parte din categoria indicatorilor de eficien.. de tipul efect/efort. In categoria efectelor se pot inscrie diferitele trepte de acumulare b.neasc. rezultate la incheierea exerci.iului contabil pornind de la valoarea ad.ugat. .i pan. la profitul net. La efort se inscriu in general capitalurile avansate sau numai capitalurile proprii angajate in desf..urarea activit..ii intreprinderii. Importan.a metodei ratelor const. in aceea c. permite o analiz. sistematic. a 102 gestiunii la un moment dat .i in evolu.ia ei pe mai multe exerci.ii succesive furnizeaz. informa.ii cu privire la cauzele .i efectele unor schimb.ri. 7.3.1 Analiza ratei rentabilit..ii comerciale Ratele de rentabilitate comercial. apreciaz. randamentul diferitelor stadii ale activit..ii intreprinderii la formarea rezultatului, fiind determinate ca raport intre marjele de acumulare .i cifra de afaceri sau valoarea ad.ugat.. Rata marjei comerciale, utilizat. indeosebi de intreprinderile cu activitate comercial. se determin. potrivit rela.iei: Aceast. rat. pune in eviden.. strategia comercial. a intreprinderii. Astfel, o marj. comercial. redus. (insuficient.) implic. cheltuieli generale mari .i deci recurgerea la forme de distribuire a m.rfurilor care permit reducerea costurilor .i economii asupra cheltuielilor de transport, depozitare etc. Rata marjei brute de exploatare sau rata EBE, m.soar. nivelul rezultatului brut de exploatare independent de politica financiar., politica de investi.ii, de inciden.a fiscalit..ii .i a elementelor excep.ionale. Aceast. rat. indic. aptitudinea proprie a activit..ii de exploatare de a degaja profit. Valoarea ridicat. a ratei EBE reflect. posibilitatea financiar. de reinnoire rapid. a echipamentelor intreprinderii. O ameliorare a ratei EBE exprim. o cre.tere a productivit..ii, in m.sura in care rata nu este o consecin.. a cre.terii ratei marjei comerciale, iar sc.derea ei, in raport cu o rat. a marjei comerciale stabil., dovede.te o cre.tere a costurilor exploat.rii. Modelele utilizate frecvent in analiza factorial. sunt urm.toarele: 7.3.2 Analiza ratei rentabilit..ii economice Rata rentabilit..ii economice reflect. leg.tura dintre un rezultat economic .i mijloacele economice (capitalul) angajate pentru ob.inerea acestuia. In calculul ratei rentabilit..ii economice, la num.r.tor se poate utiliza rezultatul exploat.rii sau excedentul brut din exploatare, iar la numitor activul total sau o parte a acestuia. Exprim. capacitatea intreprinderii de a degaja o acumulare brut. in raport cu capitalurile angajate pentru aceast. activitate. Intr-o alt. accep.iune, rentabilitatea economic. reflect. eficien.a cu care este utilizat activul economic compus din imobiliz.ri, NFR .i disponibilit..i. Rentabilitatea economic. exprimat. in raport cu EBE se poate numi brut.. 103 Ob.inerea unei rate de rentabilitate economic. net. presupune luarea in considerare a rezultatului din exploatare. Analiza factorial. a ratei rentabilit..ii economice, se poate realiza pe baza urm.toarelor modele: in care Rc reprezint. rata rentabilit..ii comerciale; Ai active imobilizate; Ac active circulante; At = Ai + Ac activ total; 7.3.3 Analiza ratei rentabilit..ii financiare Rata de rentabilitate financiar. exprim. capacitatea intreprinderii de a degaja un profit net prin capitalurile proprii avansate in activitatea sa. In acest scop m.soar. randamentul capitalurilor proprii, al plasamentului financiar pe care ac.ionarii l-au f.cut prin cump.rarea ac.iunilor intreprinderii. Rata exprim. m.sura in care proprietarii intreprinderii sunt remunera.i prin acordarea unor dividende .i prin cre.terea rezervelor, care in fapt reprezint. o cre.tere indirect. a averii proprietarilor prin incorporarea lor in capitaluri. Analiza ratei rentabilit..ii financiare a capitalurilor proprii Acest indicator m.soar. remunerarea capitalurilor aduse ca aport de ac.ionari sau a profitului net r.mas la dispozi.ia intreprinderii pentru autofinan.are. Reflect. corela.ia dintre profitul net, ca venit al ac.ionarilor .i capitalurile proprii apar.inand intreprinderii. Rata rentabilit..ii financiare a capitalurilor proprii Rf, se determin. pe baza rela.iei: Analiza factorial. a ratei rentabilit..ii financiare a capitalurilor proprii, poate fi aprofundat. utilizand in acest sens urm.toarele dou. modele multiplicative de analiz.: 104 in care VT venituri totale; At activ total; Analiza ratei rentabilit..ii financiare a capitalului permanent Utilizarea ratei rentabilit..ii financiare a capitalului propriu are rolul de a eviden.ia corela.ia dintre capitalul permanent .i profitul brut inaintea deducerii cheltuielilor financiare cu dobanzile .i a impozitului pe profit. Modelul de analiz. este urm.torul: in care Rf reprezint. rata rentabilit..ii financiare a capitalului permanent; Pb profitul brut inaintea deducerii cheltuielilor financiare cu dobanzile .i a impozitului pe profit; Cp capitalul permanent (format din capitalurile proprii, provizioanele pentru riscuri .i cheltuieli .i datoriile pe termen mediu .i lung). Pentru analiza acestei rate poate fi avut in vedere urm.torul model de analiz.: in care reprezint. cifra de afaceri medie la 1 leu capital permanent; profitul mediu brut la 1 leu cifr. de afaceri. Acest model de analiz. pune in eviden.. eficien.a utiliz.rii capitalului permanent al intreprinderii, prin intermediul vanz.rilor medii la 1 leu active finan.ate pe seama capitalurilor permanente .i a marjei medii brute ce revine la 1 leu vanz.ri. Marja brut., trebuie s. asigure acoperirea cheltuielilor cu dobanzile, ca form. de remunerare a datoriilor pe termen scurt, mediu .i lung .i a impozitul pe profit, astfel incat intreprinderea s. ob.in. rezultat net care s. permit. plata ac.ionarilor s.i. Aplica.ii rezolvate 1. S. se analizeze rezultatul din exploatare ob.inut de o intreprindere utilizand informa.iile din tabelul 7.2. 105 Tabelul 7.2 Nr. crt. Indicatori (lei) P0 P1 1 Rezultat din exploatare 114833 130403 2 Cifra de afaceri 1021508 1462649 3 Activ imobilizat 238208 224708 Rezolvare: Modelul de analiz. pentru rezultatul din exploatare al unei intreprinderi are urm.toarea form.: Datele necesare aplic.rii acestuia sunt prezentate in tabelul 7.3: Tabelul 7.3 Nr. crt. Indicatori Simbol U.m. P0 P1 P1- P0 1 Rezultat din exploatare RE Lei 114833 130403 15570 2 Cifra de afaceri CA Lei 1021508 1462649 441141 3 Activ imobilizat Ai Lei 238208 224708 -13500 4 Rata de eficien.. a activului imobilizat Lei 4,28830 6,50910 2,2208 5 Rata de rentabilitate comercial. % 11,24151 8,91553 - 2,32598 1. Influen.a activelor imobilizate: 2. Influen.a ratei de eficien.. a activului imobilizat: 3. Influen.a ratei de rentabilitate comercial.: Verificare: 15570 = - 6507,64534 + 56096,13388 - 34018,48854 106 Sistemul de ac.iune al factorilor este prezentat in continuare: Fenomenul analizat, rezultatul din exploatare, inregistreaz. o cre.tere semnificativ., ceea ce reprezint. un aspect pozitiv. Cre.terea reprezint. rezultatul exercitat de factorii de influen.. .i anume: - reducerea valorii activelor imobilizate in condi.iile amortiz.rii unei p.r.i a acestora .i a absen.ei investi.iilor orientate c.tre mijloace fixe, a determinat sc.derea rezultatului din exploatare in valoare absolut. cu 6507,64534 lei; - rata de eficien.. a activelor imobilizate cre.te de la 4,28830 lei in perioada de baz., la 6,50910 lei in perioada urm.toare, ca urmare se m.re.te rezultatul din exploatare cu 56096,13388 lei; - rata de rentabilitate comercial. redus. ca valoare 11,24% scade pe perioada analizat. la 8,91% .i ca urmare afecteaz. rezultatul din exploatare cu 34021,16556 lei. Evolu.ia pozitiv. a rezultatului din exploatare poate fi continuat. in condi.iile corect.rii neajunsurilor constatate. Avand in vedere acest obiectiv pot fi adoptate urm.toarele m.suri: - efectuarea de investi.ii in mijloace fixe avand ca efect atat cre.terea produc.iei ob.inute cat .i a calit..ii acesteia; - articularea unui program de mentenan.. coerent, destinat actualului parc de mijloace fixe, mai ales dac. societatea decide s. nu efectueze investi.ii in perioada urm.toare; - cre.terea pre.urilor dac. pia.a permite acest lucru sau a cantit..ilor vandute; - fundamentarea corect. a costurilor de fabrica.ie aferente produselor ce vor fi asimilate; - fundamentarea unei strategii in domeniul pre.urilor. 2. Se cunosc datele din tabelul 7.4 referitoare la veniturile .i cheltuielile unei intreprinderi: Tabelul 7.4 Nr. crt. Indicatori (lei) P0 P1 = P1- P0 1 Venituri din exploatare 874847 946254 71407 2 Venituri financiare 30782 40381 9599 3 Venituri excep.ionale 12456 13542 1086 4 TOTAL VENITURI 918085 1000177 82092 5 Cheltuieli din exploatare 806413 908604 102191 6 Cheltuieli financiare 10995 13234 2239 7 Cheltuieli excep.ionale 4526 10254 5728 8 TOTAL CHELTUIELI 821934 932092 110158 a) Care este compozi.ia structural. a profitului in cele dou. perioade de gestiune' b) S. se analizeze din punct de vedere factorial profitului brut ob.inut. 107 Rezolvare: a) In figurile 7.2 .i 7.3 sunt precizate modele de analiz. structural. a rezultatului brut ob.inut de intreprindere la sfar.itul perioadelor de gestiune P0 respectiv P1. b) Analiza factorial. a rezultatului brut al exerci.iului Rezultatul brut al exerci.iului Rb, se determin. ca diferen.. intre veniturile totale .i cheltuielile totale, astfel: Fig. 7.2 Structura profitului in perioada 0 Fig. 7.3 Structura profitului in perioada 1 108 in care pb reprezint. rezultatul (profitul) mediu brut la 1 leu venituri totale; M.surarea influen.elor factorilor se realizeaz. cu ajutorul metodei substituirilor in lan.. 1. Influen.a veniturilor totale: 2. Influen.a profitului brut la 1 leu venituri totale: Verificare: - 28066 = 8597,49516 - 36603,49516 Aplica.ii propuse 1. Ce eviden.iaz. rata rentabilit..ii economice' 2. Ce reprezint. pragul de rentabilitate' 3. Care sunt soldurile intermediare de gestiune .i ce rol au' 4. Care sunt elementele componente ale rezultatului brut al exerci.iului' 5. S. se determine influen.a negativ. a structurii veniturilor din exploatare pe tipuri de activit..i asupra rezultatului exploat.rii: gi: -x lei; 6. S. se stabileasc. influen.a volumului fizic al produc.iei vandute asupra profitului aferent cifrei de afaceri .i s. se interpreteze cazul Iq Activ imobilizat net => FRF > 0 Deoarece fondul de rulment financiar este pozitiv, capitalurile permanente finan.eaz. o parte din activele circulante, dup. finan.area integral. a imobiliz.rilor nete. Situa.ie pune in eviden.. fondul de rulment financiar ca expresie a realiz.rii echilibrului financiar pe termen lung .i a contribu.iei acestuia la inf.ptuirea echilibrului financiar pe termen scurt. b) Capitaluri permanente < Activ imobilizat net => FRF < 0 Valoarea negativ. a FRF reflect. absorbirea unei p.r.i din resursele temporare pentru finan.area unor nevoi permanente, contrar principiului de finan.are potrivit c.ruia nevoilor permanente le sunt alocate resurse permanente corespunz.toare. Situa.ia genereaz. un dezechilibru financiar, care trebuie analizat in func.ie de specificul activit..ii desf..urat. de intreprindere. Poate fi considerat o situa.ie periculoas., alarmant. in cazul intreprinderilor cu activitate industrial., fiind in acela.i timp permis. intreprinderilor cu activitate comercial., pentru care datoriile fa.. de furnizorii de m.rfuri (fiind in volum mare .i reinnoibile continuu) pot fi asimilate resurselor permanente. c) Capitaluri permanente = Activ imobilizat net => FRF = 0 Aceast. situa.ie pu.in probabil. in practic., implic. o armonizare total. a structurii resurselor, cu necesit..ile de alocare a acestora (se asigur. echilibrul maselor bilan.iere de aceea.i durat.). Pornind de la a doua modalitate de calcul a fondului de rulment financiar, pe baza elementelor din partea de jos a bilan.ului, pot fi eviden.iate, de asemenea, trei situa.ii: a) Activ circulant net > Datorii pe termen scurt => FRF > 0 Activele circulante transformabile in lichidit..i intr-un termen scurt (sub un an) vor permite nu numai rambursarea integral. a datoriilor pe termen scurt (exigibile intr-un interval de timp sub un an), dar in egal. m.sur. .i degajarea lichidit..ilor excedentare. Aceast. situa.ie reflect. o perspectiv. favorabil. intreprinderii, sub aspectul solvabilit..ii sale. b) Activ circulant net < Datorii pe termen scurt => FRF < 0 Situa.ia in care activele circulante transformabile in lichidit..i sunt insuficiente pentru rambursarea datoriilor pe termen scurt reflect., cel pu.in la prima vedere, o stare de dezechilibru, o situa.ie nefavorabil. sub aspectul solvabilit..ii. Dac. scaden.a medie a activelor circulante este mai apropiat. decat a datoriilor pe termen scurt, echilibrul financiar poate fi asigurat .i in condi.iile unui fond de rulment financiar negativ. Aceasta este situa.ia intreprinderilor cu activitate comercial., cazuri in care, cea mai mare parte a clien.ilor efectuand pl..ile la zi, apare posibilitatea de stingere a obliga.iilor fa.. de furnizorii la termen. c) Activ circulant net = Datorii pe termen scurt => FRF = 0 In acest caz rar intalnit in practic., activele circulante acoper. cu exactitate 116 datoriile pe termen scurt, f.r. posibilitatea degaj.rii unui excedent de lichiditate. Valoarea informativ. deosebit. a fondului de rulment, conferit. de pozi.ia strategic. a acestuia, de a realiza leg.tura intre cele dou. p.r.i ale bilan.ului financiar, conduce la aprecierea anali.tilor financiari c. fondul de rulment reprezint. cel mai important indicator al echilibrului financiar lichiditate-exigibilitate. In cele din urm., fondul de rulment este rezultatul unui arbitraj intre finan.area pe termen lung respectiv scurt. 8.4.2 Analiza necesarului de fond de rulment Pornind de la un anumit echilibru, care trebuie s. existe intre nevoile temporare .i resursele temporare, bilan.ul patrimonial pune in eviden.. un alt indicator de echilibru financiar denumit necesarul (nevoia) de fond de rulment. Necesarul de fond de rulment = Nevoi temporare - Resurse temporare Dac. necesarul de fond de rulment este pozitiv, semnific. un surplus de nevoi temporare, in raport cu resursele temporare ce pot fi mobilizate. Situa.ia in care necesarul de fond de rulment este pozitiv, poate fi considerat. normal., numai dac. este rezultatul unei politici de investi.ii, privind cre.terea nevoii de finan.are a ciclului de exploatare. In caz contrar, poate eviden.ia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor .i crean.elor pe de o parte, .i exigibilitatea datoriilor de exploatare pe de alt. parte, respectiv incetinirea incas.rilor .i urgentarea pl..ilor. Dac. necesarul de fond de rulment este negativ, are semnifica.ia unui surplus de resurse temporare, in raport cu nevoile de capitaluri circulante, sau necesit..i pe termen scurt mai mici decat sursele corespunz.toare ce pot fi mobilizate. Asemenea situa.ie poate fi apreciat. favorabil, dac. este rezultatul acceler.rii rota.iei activelor circulante .i al angaj.rii de datorii cu scaden.e mai mari (s-au urgentat incas.rile .i s-au relaxat pl..ile). Situa.ia este frecvent intalnit. la intreprinderile cu activitate comercial., datorit. creditelor-furnizor mult mai mari decat creditele-clien.i. In acest caz, necesarul de fond de rulment negativ constituie o surs. temporar., care nu trebuie finan.at., ci dimpotriv., finan.eaz. fondul de rulment .i trezoreria. In caz contrar, necesarul de fond de rulment negativ, eviden.iaz. o situa.ie nefavorabil., datorat. unor intreruperi temporare in aprovizionarea .i reinnoirea stocurilor sau in activitatea de produc.ie. 8.4.3 Analiza trezoreriei nete Corela.ia volumului de activitate cu m.rimea necesarului de fond de rulment, confer. acestuia din urm., un caracter dinamic in cadrul analizei patrimoniale. Diferen.a dintre fondul de rulment .i necesarul de fond de rulment reprezint. trezoreria net.. Trezoreria net. = Fond de rulment - Necesar de fond de rulment Indicatorul este rezultatul intregului echilibru financiar al intreprinderii. Dac. trezoreria net. este pozitiv. (FRF>NFR), atunci excedentul de finan.are, expresia cea mai concludent. a desf..ur.rii unei activit..i eficiente, se va reg.si sub forma disponibilit..ilor b.ne.ti in conturi bancare .i cas.. Se concretizeaz. intr-o imbog..ire a trezoreriei, intrucat intreprinderea dispune de suficiente lichidit..i care ii permit, atat rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt, cat .i efectuarea unor plasamente eficiente .i in deplin. siguran.. pe pia.a monetar. sau financiar.. 117 Se poate vorbi, in acest caz, chiar de o autonomie financiar. pe termen scurt. Inregistrarea unei trezorerii nete pozitive in cadrul mai multor exerci.ii succesive, demonstreaz. o rentabilitate economic. ridicat. .i posibilitatea plas.rii rentabile a disponibilit..ilor b.ne.ti ob.inute, in scopul int.ririi pozi.iei intreprinderii pe pia.. sau diminu.rii riscurilor. Trezoreria net. negativ. (FRF < NFR) semnific. un dezechilibru financiar, la incheierea exerci.iului contabil, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Eviden.iaz. dependen.a intreprinderii de resursele financiare externe. In acest caz, se urm.re.te ob.inerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite, prin negocierea mai multor surse de capital (credite de trezorerie, scont etc.). 8.5 Analiza corela.iei dintre crean.e .i obliga.ii pe termen scurt Crean.ele .i obliga.iile pe termen scurt reprezint. principalele elemente pe seama c.rora se formeaz. fluxurile b.ne.ti ale intreprinderii (de intrare .i ie.ire). Datorit. acestui fapt ele trebuie s. fie analizate corelat din punct de vedere al sumelor respectiv termenelor de incasare .i plat.. Const. in compararea intervalului mediu de imobilizare a capitalului in active circulante cu perioada de folosire a surselor atrase de la ter.i. Scopul este de a determina apari.ia sumelor atrase de finan.are pe termen scurt, avand de cele mai multe ori un cost de procurare nul, care s. completeze sursele proprii sau imprumutate. Termenul mediu de imobilizare a capitalului circulant in crean.e se determin. astfel: in care reprezint. suma soldurilor medii debitoare ale conturilor de crean.e; suma rulajelor debitoare ale conturilor de crean.e. Termenul mediu de folosire a surselor atrase, reprezentate de obliga.iile pe termen scurt se calculeaz. cu o rela.ie similar.: in care reprezint. suma soldurilor medii creditoare ale conturilor de obliga.ii pe termen scurt; suma rulajelor creditoare ale conturilor de obliga.ii pe termen scurt. Soldurile medii ale crean.elor, respectiv obliga.iilor pe termen scurt se pot stabili: a) ca medie aritmetic. simpl. (utilizat. de regul. de anali.tii din afara firmei): in care Si reprezint. soldul ini.ial; Sf soldul final. b) ca medie cronologic.: in care n reprezint. num.rul de termeni ai num.r.torului; S1, S2, ... ,Sn soldurile pe subdiviziuni de timp (lunare sau trimestriale). 118 Corela.ia dintre suma crean.elor .i a obliga.iilor pe termen scurt, precum .i dintre Di .i Df genereaz. fluxuri b.ne.ti care influen.eaz. pozitiv sau negativ disponibilit..ile intreprinderii, astfel: a) dac. .i Di = Df, atunci cel pu.in din punct de vedere teoretic, se produce o compensare intre crean.e .i obliga.ii; b) dac. .i Di = Df, atunci fluxul de disponibilit..i este influen.at pozitiv intrucat suma incas.rilor este superioar. sumei pl..ilor, pentru acela.i interval de timp. c) dac. .i Di = Df, suma incas.rilor este mai mic. decat pl..ile exigibile, ca urmare se manifest. o insuficien.. a trezoreriei. Pe baza celor prezentate se pot construi .i alte variante, in func.ie de cei patru indicatori, fiecare avand o anumit. semnifica.ie economic.. 8.6 Analiza lichidit..ii .i solvabilit..ii intreprinderii Lichiditatea este proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma in bani. Solvabilitatea reprezint. capacitatea intreprinderii de a-.i onora obliga.iile de plat. la scaden... Capacitatea de plat. este reprezentat. de solvabilitatea imediat. .i exprim. insu.irea mijloacelor b.ne.ti disponibile la un moment dat sau pentru o perioad. scurt. de timp (de obicei pan. la 30 de zile) de a acoperi obliga.iile scadente pentru acela.i interval de timp. Pentru analiza lichidit..ii .i solvabilit..ii unei intreprinderi se recomand. folosirea metodei ratelor. Cele mai utilizate rate de lichiditate sunt: a) Rata lichidit..ii generale Activele circulante includ disponibilit..ile, valorile mobiliare foarte lichide, efectele comerciale de primit .i stocurile, iar pasivele curente sunt formate din efecte comerciale de pl.tit, credite bancare pe termen scurt, partea din imprumuturile pe termen mediu .i lung a c.ror scaden.. este in cadrul exerci.iului financiar curent, impozite de pl.tit .i alte obliga.ii (in principal cele salariale). Valoarea supraunitar. a acestei rate este expresia existen.ei unui fond de rulment care permite intreprinderii s. fac. fa.. incidentelor care apar in mi.carea activelor circulante sau unor deterior.ri ale valorii acestora. Cu cat aceast. rat. este mai mare decat 1, cu atat intreprinderea este pus. la ad.post de o insuficien.. a trezoreriei care ar putea fi determinat. de rambursarea datoriilor la cererea creditorilor s.i. De.i lucr.rile de specialitate recomand. o valoare de 1,8 pentru industrie, valoarea nu poate fi considerat. ca reprezentand un reper pe care toate intreprinderile industriale trebuie s. il ating.. Aceasta deoarece, unele intreprinderi bine gestionate se pot plasa deasupra valorii respective, iar alte firme la fel de performante, se pot plasa sub valoarea medie a ratei. b) Rata lichidit..ii restranse, este cunoscut. .i sub denumirea de .rata rapid.h sau .testul acid (quick ratio)h, potrivit teoriei economice nord-americane. Exprim. capacitatea intreprinderii de a-.i onora datoriile pe termen scurt din crean.e .i disponibilit..i. 119 Stocurile sunt, de obicei, cel mai pu.in lichide dintre toate componentele activelor curente ale unei intreprinderi (pot s. apar. pierderi in momentul in care se pune problema lichid.rii stocurilor). De aceea, aceast. rat. poate fi considerat. ca fiind un .test acidh pentru m.surarea capacit..ii firmei de a-.i onora obliga.iile pe termen scurt. c) Rata lichidit..ii imediate, realizeaz. coresponden.a dintre elementele cele mai lichide ale activului cu obliga.iile imediat exigibile ale pasivului. Este cunoscut. .i sub denumirea de rat. a capacit..ii de plat. imediat., calitate in care m.soar. capacitatea intreprinderii de rambursare a datoriilor, utilizand disponibilit..ile existente, astfel: Pentru interpretarea acestei rate trebuie luate in considerare informa.ii privind condi.iile de desf..urare a activit..ii. Un nivel ridicat al ratei indic. o lichiditate, respectiv o solvabilitate pe termen scurt ridicat., dar care poate fi consecin.a unei utiliz.ri mai pu.in performant. a resurselor disponibile. O valoare redus. a ratei lichidit..ii imediate poate fi compatibil. cu men.inerea echilibrului financiar, dac. intreprinderea minimizeaz. valoarea disponibilit..ilor sale, de.inand in schimb valori de plasament, crean.e, stocuri u.or mobilizabile in concordan.. cu exigibilitatea datoriilor imediate. Rata lichidit..ii imediate, este totu.i un indicator pu.in relevant datorit. instabilit..ii incas.rilor. De aceea pentru a m.sura gradul in care intreprinderea face fa.. datoriilor sale se utilizeaz. rata solvabilit..ii globale. Determinat. tot sub forma unui raport, indic. in ce m.sur. datoriile totale sunt acoperite de c.tre activele totale ale intreprinderii .i se determin., astfel: Solvabilitatea este rezultatul unei activit..i eficiente, iar lipsa capacit..ii de plat. .i a lichidit..ii pot avea caracter temporar, dac. intreprinderea se bazeaz. pe o solvabilitate global.. Rata solvabilit..ii globale, exprim. securitatea de care se bucur. creditorii pe termen lung .i scurt, precum .i marja de creditare a intreprinderii. O valoare mai mare decat 1,5 a acestei rate semnific. faptul c. intreprinderea are capacitatea de a-.i achita obliga.iile b.ne.ti, imediate sau indep.rtate, fa.. de ter.i. Tot a.a, o valoare situat. sub acest nivel eviden.iaz. riscul de insolvabilitate pe care .i l-au asumat furnizorii de fonduri puse la dispozi.ia intreprinderii. B.ncile, in studiile de bonitate efectuate in cazul solicit.rii de credite, determin. .i rata solvabilit..ii patrimoniale, astfel: In cazul in care aceast. rat. inregistreaz. valori mai mari de 0,5, situa.ia este considerat. ca normal., iar valoarea minim. se apreciaz. a fi 0,3. 8.7 Analiza vitezei de rota.ie a activelor circulante Viteza de rota.ie a activelor circulante este un indicator de eficien.. care reflect. schimb.rile intervenite in activitatea intreprinderii (in mod deosebit in 120 activitatea de exploatare). Viteza de rota.ie a activelor circulante coreleaz. cifra de afaceri sau o component. a acesteia cu totalul activelor circulante sau un anumit element al acestora. Poate fi exprimat. ca: a) Num.r de rota.ii: in care Ac reprezint. soldul mediu al activelor circulante; CA cifra de afaceri. b) Durat. (num.r de zile): in care T perioada considerat. pentru reglementarea stocurilor. Aplica.ii rezolvate 1. Se calculeze .i s. se interpreteze ratele de structur. ale activului .i pasivului pe baza datelor din tabelul 8.2. Tabelul 8.2 ACTIV N -1 N PASIV N -1 N Imobiliz.ri necorporale 9550 9984 Capital social 300000 300000 Imobiliz.ri corporale 574200 526400 Rezerve 97500 49200 Imobiliz.ri financiare 730 730 Provizioane reglementate 42000 22750 Rezultatul exerci.iului 55670 25425 ACTIVE IMOBILIZATE 584480 537114 CAPITALURI PROPRII 495170 397375 Stocuri 301640 309500 Datorii financiare (scaden.. > 1 an) 394850 354500 Clien.i 70120 123100 Avansuri .i aconturi primite 4225 3750 Alte crean.e 9050 22380 Furnizori .i conturi asimilate 25840 95289 Valori mobiliare de plasament 41875 43620 Alte datorii pe termen scurt 99580 209500 Disponibilit..i 12500 24700 ACTIVE CIRCULANTE 435185 523300 TOTAL DATORII 524495 663039 TOTAL ACTIV 1019665 1060414 TOTAL PASIV 1019665 1060414 121 Rezolvare: Ratele de structur. ale activului .i pasivului sunt prezentate in tabelul 8.3. Tabelul 8.3 RATE DE STRUCTURA (%) N-1 N Rate de structur. ale activului 1. Rata activelor imobilizate 57,32 50,65 1.1. Rata imobiliz.rilor necorporale 0,93 0,94 1.2. Rata imobiliz.rilor corporale 56,31 49,64 1.3 Rata imobiliz.rilor financiare 0,07 0,06 2. Rata activelor circulante 42,68 49,35 2.1. Rata stocurilor de materii prime, materiale etc. 29,58 29,18 2.2. Rata crean.elor 7,76 13,71 2.3. Rata disponibilit..ilor b.ne.ti .i a plasamentelor 5,33 6,44 Rate de structur. ale pasivului 1. Rata stabilit..ii financiare 87,29 70,90 2. Rata autonomiei financiare 55,64 52,85 3. Rata datoriilor pe termen scurt 12,71 29,10 4. Rata datoriilor totale 51,44 62,53 Rezult. c. intreprinderea apar.ine sferei productive, respectiv unui sector care necesit. o dotare tehnic. semnificativ., fapt reflectat de ponderea mare a activelor imobilizate in total activ. Rata imobiliz.rilor corporale este foarte apropiat. de cea a activelor imobilizate, ceea ce demonstreaz. preponderen.a acestui element in totalul imobiliz.rilor. Valoarea redus. a ratelor imobiliz.rilor financiare .i necorporale semnific. o activitate de investi.ii financiare restrans. .i de asemenea, o pondere mic. a activelor intangibile in total activ. Activele circulante de.in o pondere de 42,68% in primul an .i cresc in cursul perioadei pan. la valoarea de 49,35%. Aceasta majorare s-a realizat indeosebi pe seama crean.elor, a c.ror cre.tere a fost de 183,76%. Situa.ia poate fi determinat. de cre.terea volumului de activitate, acordarea unor termene de plat. mai relaxate pentru clien.i, dar .i de apari.ia unor crean.e incerte. Se recomand. astfel completarea analizei cu informa.ii referitoare la volumul de activitate .i structura crean.elor in func.ie de natura lor, certitudinea incas.rii .i termenul de finalizare. Din punct de vedere al surselor de finan.are, intreprinderea prezint. o stabilitate financiar. ridicat. dar care s-a degradat in timp (70,90% in anul N fa.. de 87,29% in anul N-1). De asemenea, dispune de autonomie financiar., ponderea capitalului propriu in sursele permanente fiind de 55,64%, ins. in anul urm.tor aceasta scade semnificativ, apropiindu-se de limita minim. admis. (50% din capitalul permanent), ca urmare a sc.derii capitalului propriu, deci a cre.terii datoriilor pe termen mediu .i lung. Rata datoriilor totale a crescut sim.itor pe seama obliga.iilor pe termen scurt, ceea ce a m.rit gradul de indatorare. De.i intreprinderea dispune de stabilitate .i autonomie financiar., se inregistreaz. totu.i o deteriorare a situa.iei financiare in anul N comparativ cu anul N-1, ceea impune o reorientare a politicii financiare pentru perioada urm.toare. 122 2. Pe baza bilan.ului urm.tor (tabelul 8.4) s. se determine indicatorii de echilibru financiar. Tabelul 8.4 Activ (lei) Suma Pasiv (lei) Suma Activ imobilizat net 56874 Capital propriu 45180 Stocuri 35598 Provizioane pentru riscuri .i cheltuieli 23545 Clien.i 24587 Imprumuturi pe termen lung 19223 Crean.e diverse 14543 Datorii furnizori 29328 Valori mobiliare de plasament 12210 Alte datorii pe termen scurt 18486 Disponibilit..i 1825 Credite bancare curente 9875 Total activ 145637 Total pasiv 145637 Rezolvare: a) Determinarea situa.iei nete: SN = Activ - Datorii totale SN = 145637 - (19223 + 29328 + 18486 + 9875) = 68725 lei b) Determinarea fondului de rulment: b.1) FR = Capitaluri permanente - Nevoi permanente: FR = (45180 + 23545 + 19223) - 56874 = 31074 lei b.2) FR = Nevoi temporare - Resurse temporare: FR = (35598 + 24587 + 14543 + 12210 + 1825) - (29328 + 18486 + 9875) = 88763 - 57689 = 31074 lei c) Determinarea nevoii de fond de rulment: NFR = (Nevoi temporare - Active de trezorerie) - (Resurse temporare - Pasive de trezorerie) NFR = (35598 + 24587 + 14543) - (29328 + 18486) = 74728 . 47814 = 26914 lei d) Determinarea trezoreriei nete: TN = FR - NFR TN = 31074 - 26914= 4160 lei Se constat. c. intreprinderea dispune de un patrimoniu net in valoare de 68725 lei. Fondul de rulment pozitiv este expresia realiz.rii echilibrului financiar pe termen lung .i a contribu.iei la finan.area stocurilor .i crean.elor intreprinderii. Aceast. marj. de securitate financiar. constituie o garan.ie a solvabilit..ii intreprinderii. Decalajele de pl..i favorabile, generate de resursele ciclului de exploatare, sub forma datoriilor pe termen scurt sunt mai mici decat decalajele de incas.ri nefavorabile, sub forma stocurilor .i crean.elor, ca urmare au generat o nevoie de fond de rulment pozitiv.. Valoarea pozitiv. a necesarului de fond de rulment 26914 lei, este echivalent. cu o necesitate de finan.are .i nu o surs., astfel incat echilibrul financiar se va realiza cu o degajare de trezorerie net. pozitiv. de 4160 lei determinat. atat de FR cat .i de NFR. 3. S. se analizeze viteza de rota.ie a activelor circulante .i s. se determine efectele modific.rii acesteia in cursul perioadei de analiz., utilizand datele din 123 tabelul 8.5. Tabelul 8.5 Nr. crt. Indicatori Simbol Perioada Precedent. Curent. 1 Cifra de afaceri CA 53400 61200 2 Soldul mediu al activelor circulante din care (lei): - stocuri; - crean.e. Ac S Cr 11620 6480 5140 13400 7050 6350 3 Viteza de rota.ie (zile) Vr 78,34 78,82 Rezolvare: Modelul de analiz. utilizat pentru aprecierea evolu.iei vitezei de rota.ie are urm.toarea form.: Varia.ia vitezei de rota.ie este: Metodologia de analiz. a vitezei de rota.ie aferent. activelor circulante este urm.toarea: 1. Influen.a cifrei de afaceri: 2. Influen.a activelor circulante: din care datorit.: 2.1 Influen.ei stocurilor medii: 2.1 Influen.ei soldului mediu al crean.elor: Verificare: 0,48 = - 9,99 + 10,47 10,47 = 3,36 + 7,11 Sistemul de ac.iune al factorilor este: Se constat. o cre.tere sensibil. a vitezei de rota.ie in cazul activelor 124 circulante de la 78,34 zile in primul an la 78,82 zile in anul urm.tor, ceea ce are ca efect o cre.tere a capitalurilor necesare pe termen scurt. Majorarea vitezei de rota.ie a activelor circulante se apreciaz. ca fiind negativ.. Politica de gestiune pe termen scurt a intreprinderii a constat in cre.terea cifrei de afaceri .i implicit a soldului de active circulante necesare ob.inerii unui volum superior al produc.iei. Ritmul de cre.tere al cifrei de afaceri a fost de 114,6 % in timp ce activele circulante au evoluat intr-un ritm mai rapid 115,31%. Din punct de vedere al influen.elor factorilor, se constat. c. majorarea cifrei de afaceri a determinat sc.derea vitezei de rota.ie cu 9,99 zile. Cre.terea soldului mediu al activelor circulante cu 15,32% a determinat majorarea vitezei de rota.ie cu 10,47 zile. Factorii indirec.i considera.i ofer. explica.ii privind principalele categorii de active circulante. Astfel, atat stocurile de materii prime .i materiale cat .i crean.ele au ac.ionat in sensul major.rii duratei unei rota.ii. Pentru accelerarea vitezei de rota.ie a activelor circulante trebuie redus soldul mediu al crean.elor, precum .i al valorii celorlalte categorii de active circulante pan. la limita la care nu afecteaz. buna desf..urare a activit..ii. C.ile de accelerare a vitezei de rota.ie a activelor circulante sunt variate, fiind specifice fiec.rui stadiu al rota.iei capitalului investit. Astfel: - in stadiul aprovizion.rii: ritmicitate in aprovizionare de la cele mai apropiate surse .i cu mijloacele de transport cele mai economice, respectarea contractelor incheiate cu furnizorii, reducerea perisabilit..ilor la materiale pe durata transportului, automatizarea opera.iilor de manipulare a acestora, dimensionarea optim. a stocurilor de materii prime, materiale, produse finite; - in stadiul produc.iei: reducerea duratei ciclului de produc.ie .i diminuarea consumurilor specifice de materii prime .i materiale prin modernizarea tehnologiilor de fabrica.ie, utilizarea integral. a capacit..ilor de produc.ie, folosirea complet. a timpului de munc., cre.terea calific.rii personalului, imbun.t..irea calit..ii produselor; - in stadiul vanz.rii: cre.terea vanz.rilor prin incheierea de contracte ferme de livrare a produc.iei, reducerea timpului de manipulare a loturilor de produse finite, accelerarea ritmului de incasare a vanz.rilor prin alegerea celor mai avantajoase forme de decontare cu clien.ii, urm.rirea operativ. a decont.rii produselor etc. Aplica.ii propuse 1. Care este utilitatea bilan.ului financiar .i a celui func.ional in analiza situa.iei financiare a intreprinderii' 2. Cum se determin. situa.ia net. .i care sunt c.ile de cre.tere' 3. Ce elemente influen.eaz. necesarul de fond de rulment .i ce semnifica.ie are un nivel constant al acestuia' 4. In ce condi.ii necesarul de fond de rulment .i trezoreria net. au valori negative .i care este semnifica.ia acestui fapt' 5. Care sunt principalele concluzii ce se desprind din datele urm.toare: Indicele capitalului propriu = 143% Indicele capitalului permanent = 105% Indicele activelor imobilizate = 122% 125 6. S. se determine rata de solvabilitate patrimonial.. Cum aprecia.i un nivel de 31% al acestei rate' 7. Care sunt principalele rate utilizate pentru analiza echilibrului financiar al unei intreprinderi' 8. S. se defineasc. viteza de rota.ie a activelor circulante .i s. se precizeze indicatorii care exprim. acest concept. 9. S. se precizeze rela.ia de calcul a influen.ei activelor circulante asupra vitezei de rota.ia a acestora .i s. se interpreteze rezultatul negativ. 10. Preciza.i principalele rate de caracterizare a pasivului patrimonial precum .i semnifica.ia acestora. 11. S. se analizeze viteza de rota.ie a activelor circulante .i s. se determine efectele modific.rii acesteia in cursul perioadei de analiz. utilizand datele din tabelul 8.6. Tabelul 8.6 Nr. crt. Indicatori (lei) Perioada Precedent. Curent. 1 Cifra de afaceri 431560 375400 2 Soldul mediu al activelor circulante din care: - stocuri; - crean.e; - disponibilit..i. 68450 43500 2650 77650 35640 3450 12. Pe baza bilan.ului prezentat in tabelul 8.7 s. se determine indicatorii de echilibru financiar. Interpreta.i rezultatele ob.inute. Tabelul 8.7 Activ (lei) Suma Pasiv (lei) Suma Imobiliz.ri corporale 298458 Capital social 201100 Imobiliz.ri financiare 2802 Rezerve din reevaluare 7765 Stocuri 202057 Alte rezerve 102752 Crean.e 131329 Provizioane pentru riscuri .i cheltuieli 84516 Investi.ii financiare pe termen scurt 7454 Datorii pe termen scurt 182206 Casa .i conturi la b.nci 19735 Datorii pe termen mediu .i lung 83496 Total activ 661835 Total pasiv 661835 126 PRINCIPALELE NOTA.II .I SIMBOLURI Simbol Indicator Ac Active circulante Ai Active imobilizate At Activ total c Cost mediu de produc.ie unitar Ca Cheltuieli cu amortizarea CA Cifr. de afaceri Cd Cheltuieli cu dobanzile CE Cheltuieli din exploatare Cf Cheltuieli fixe Cm Cheltuieli materiale Cmp Cheltuieli cu materiile prime .i materialele Cp Capitaluri permanente Cpr Capitaluri proprii Cs Cheltuieli salariale Cv Cheltuieli variabile D Datorii totale FR Fond de rulment Mc Marj. comercial. Mf Valoare medie anual. a mijloacelor fixe NFR Necesar de fond de rulment Ns Num.r mediu de salaria.i p Pre. de vanzare unitar Pb Profit brut Pn Profit net Pt Pasiv total q Volumul fizic al produc.iei vandute Qe Produc.ia exerci.iului Qf Produc.ie fabricat. Rc Rat. de rentabilitate comercial. Re Rat. de rentabilitate economic. RE Rezultat din exploatare Rf Rat. de rentabilitate financiar. Rrc Rata rentabilit..ii resurselor consumate SN Situa.ie net. TN Trezorerie net. VA Valoare ad.ugat. VE Venituri din exploatare Wa Productivitate medie anual. Wh Productivitate medie orar. Wz Productivitate medie zilnic. 127 BIBLIOGRAFIE 1. Chelcea, S.: Metodologia cercet.rii sociologice. Editura Economic., Bucure.ti, 2004 2. Dumitrescu, D.; Dragot., V.: Evaluarea intreprinderilor. Editura Economic., Bucure.ti, 2002 3. Gheorghe, C.: Analiza gestiunii resurselor umane la SC Roman SA Bra.ov - Centrul de Profit Tehnic .i de Preg.tire. Revista RECENT, vol. 2, nr. 5, Bra.ov, 2001 4. Gheorghe, C.: Contributions Regarding The Determination of Environment Cost. 5th International Conference on Challenges in Higher Education and Research in the 21st Century, Sozopol, Bulgaria, 2007 5. Helfert, A. E.; Financial Analysis Tools and Techniques. A Guide for Managers. McGraw Hill Professional, 2001 6. I.f.nescu, A. (coordonator): Analiz. economico-financiar.. Editura Economic., Bucure.ti,1999 7. I.f.nescu, A.; Robu, V.; Hristea, A. M.; Vasilescu, C.: Analiz. economicofinanciar.. Editura ASE, Bucure.ti, 2003 8. I.f.nescu, A. (coordonator): Evaluarea intreprinderii. Editura Tribuna Economic., Bucure.ti, 1998 9. M.rgulescu, D.; Niculescu, M.; Robu, V.: Diagnostic economico-financiar. Editura Romcart, Bucure.ti, 1994 10. M.rgulescu, D.; Valceanu G.; Ci.ma.u D. I.; .erban C.: Analiza economicofinanciar., Editura funda.iei .Romania de maineh, Bucure.ti, 1999 11. Ristea, M. (coordonator): Contabilitate financiar.. Editura Universitar., Bucure.ti, 2005 12. Robu, V.; Georgescu, N.: Analiz. economico-financiar.. Editura OMNIA UNI S.A.S.T. SRL, Bra.ov, 2000 13. Stancu, I.: Finan.e. Teoria pie.elor financiare. Finan.ele intreprinderilor. Analiza .i gestiunea financiar.. Editura Economic., Bucure.ti, 1997 14. St.nescu, C.; I.f.nescu, A.; B.icu.i, A.: Analiza economico-financiar.. Editura Economic., Bucure.ti, 1996 15. Tureac, I.; M.r.scu-Klein, V.; Popescu, M.; Cioar., R.: Dezvoltarea durabil. a produselor in construc.ia de ma.ini. Editura Universit..ii Transilvania, Bra.ov, 2006 16. Vintil., G.: Gestiunea financiar. a intreprinderii. Editura Didactic. .i Pedagogic., Bucure.ti, 2000 128 CUPRINS Capitolul 1 Rolul analizei in cunoa.terea fenomenelor economico-financiare 5 1.1 Locul analizei economico-financiare in ansamblul .tiin.elor economice 5 1.2 Obiectul analizei economico-financiare 6 1.3 Tipuri de analiz. economic. 7 1.4 Elemente .i factori 8 1.5 Etape ale procesului de analiz. economico-financiar. 9 1.6 Metode .i tehnici utilizate in analiza economico-financiar. 10 Aplica.ii rezolvate 17 Aplica.ii propuse 20 Capitolul 2 Indicatori utiliza.i in analiza economico-financiar. 21 2.1 Sistemul de informa.ii - premis. a studiului de analiz. economicofinanciar. 21 2.2 Tipuri de indicatori 23 2.3 Indicatori relativi 24 Aplica.ii rezolvate 46 Aplica.ii propuse 52 Capitolul 3 Analiza activit..ii de produc.ie .i comercializare 33 3.1 Sistemul indicatorilor valorici utiliza.i pentru caracterizarea activit..ii de produc.ie .i comercializare 33 3.2 Analiza cifrei de afaceri 34 3.3 Analiza valorii ad.ugate 39 3.4 Analiza produc.iei fizice 41 Aplica.ii rezolvate 46 Aplica.ii propuse 52 Capitolul 4 Analiza resurselor umane 54 4.1 Analiza dinamicii .i structurii resurselor umane 54 4.2 Analiza stabilit..ii resurselor umane 55 4.3 Analiza calific.rii resurselor umane 56 4.5 Analiza utiliz.rii resurselor umane 56 Aplica.ii rezolvate 60 Aplica.ii propuse 66 Capitolul 5 Analiza resurselor materiale 68 5.1 Analiza dinamicii mijloacelor fixe 68 5.2 Analiza structurii mijloacelor fixe 68 129 5.3 Analiza st.rii mijloacelor fixe 69 5.4 Analiza eficien.ei mijloacelor fixe 69 5.5 Analiza stocurilor 73 Aplica.ii rezolvate 74 Aplica.ii propuse 79 Capitolul 6 Analiza cheltuielilor 80 6.1 Structuri privind cheltuielile .i veniturile intreprinderii 80 6.2 Analiza cheltuielilor la 1000 lei venituri totale 80 6.3 Analiza cheltuielilor de exploatare 81 6.4 Analiza cheltuielilor variabile .i fixe 82 6.5 Analiza cheltuielilor materiale 85 6.6 Analiza cheltuielilor cu personalul 85 Aplica.ii rezolvate 88 Aplica.ii propuse 95 Capitolul 7 Analiza rentabilit..ii 96 7.1 Abord.ri conceptuale privind rentabilitatea intreprinderii 96 7.2 Analiza profitului 96 7.3 Analiza ratelor de rentabilitate 101 Aplica.ii rezolvate 103 Aplica.ii propuse 108 Capitolul 8 Analiza situa.iei financiare a intreprinderii 110 8.1 Bilan.ul - instrument de baz. al analizei financiare 110 8.2 Analiza structurii patrimoniale a intreprinderii 111 8.3 Analiza situa.iei nete 113 8.4 Analiza echilibrului financiar 114 8.5 Analiza corela.iei dintre crean.e .i obliga.ii pe termen scurt 117 8.6 Analiza lichidit..ii .i solvabilit..ii intreprinderii 118 8.7 Analiza vitezei de rota.ie a activelor circulante 119 Aplica.ii rezolvate 120 Aplica.ii propuse 124 Principalele nota.ii .i simboluri 126 Bibliografie 127 Cuprins 128